Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa:
dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Funcţionarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare. Planificarea strategică naţională

Introducere/Probleme

In Legea cercetării (OG57/2002) sunt menţionate următoarele strategii şi planuri la nivel naţional:

- strategia naţională de cercetare-dezvoltare (art 3, 4, 30, 39 şi urm.)
  care trebuie să conţină şi o strategie a resurselor umane (art 30)

- planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare (art 41-43 şi urm.)

- planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare (art 17, 41, 46)

În Legea Educaţiei (1/2011, la art 160) este menţionată planificarea
naţională a studiilor doctorale.

La acestea se adaugă, nemenţionate în lege ci în regulamente UE:

- strategia de specializare inteligentă la nivel naţional (care poate/trebuie
să fie parte din strategia naţională) şi cele la nivel regional

- parteneriatele europene din cadrul Horizon Europe (anexa III a regulamentului 695/2021)

- PNRR

- planurile operaţionale care au componente de cercetare-dezvoltare

Primele două sunt adoptate prin HG la propunerea autoritaţii de stat
pentru C-D; cele sectoriale sunt adoptate prin ordine de ministru, cu
avizul autorităţii de stat pentru C-D.

Art. 30, 39 şi 40 precizează necesitatea unor consultări şi rolul a
două organisme: (1) Autoritatea de stat pentru cercetare dezvoltare
şi (2) Consiliul Naţional pentru Politicile Ştiinţei şi Tehnologie.

Planificarea strategică la nivel naţional presupune participarea unei
vaste varietăţi de organizaţii (art 39) de la unităţi de cercetare la
ministere.

Nu există însă (1) o procedură la nivel naţional pentru realizarea
planificării strategice; (2) un set de cerinţe pentru strategii şi
planuri, cerinţe privind conţinutul şi calităţile acestora (cu
excepţia unor menţiuni accidentale şi disparate şi a unui HG (?)
privind strategiile naţionale în general).

Câteva elemente pot fi extrase însă din lege:

(a) trebuie să existe (art 39) o consultare privind obiectivele,
consultare care presupune un 'green paper', adica un document care
defineşte premizele şi principalele întrebări faţă de care se va face
consultarea şi un `white paper' adică un document ulterior
consultării, cuprinzând sinteza răspunsurilor şi atitudinea faţă de
aceste răspunsuri.

(b) trebuie să existe (art 30) o consultare privind politicile de
resurse umane, consultare prin care se transmit nişte programe
instituţionale privind aceste resurse.

(c) trebuie să existe o serie de documente emise de CNPST care
fundamentează selecţia priorităţilor. Ori, CNPST nici măcar nu există
ceea ce face imposibilă satisfacerea art. 40 din Legea Cercetării
privind elaborarea strategiei naţionale.

La aceste elemente se adaugă cerinţele formulate în regulamentele
europene, în particular regulamentul 1060/2021 privind fondurile
structurale, cerinţe legate de procesele de descoperire
antreprenorială şi de alte elemente care privesc strategia şi
planurile, în particular condiţia favorizantă.

Facem observaţia că, în alte ţări, strategia naţională este sinteza
strategiilor pe domenii, strategii în care un rol esenţial îl au
societăţile ştiinţifice naţionale, care sunt autorităţile ştiinţifice
de specialitate--care, în România, nici măcar nu sunt menţionate
printre categoriile de organizaţii care ar trebui consultate la
art. 39.

În ultimele două exerciţii de planificare, elaborarea strategiei
naţionale şi a planului naţional a întârziat cu peste un an. Aceste
documente ar fi trebuit adoptate în 2013, respectiv în 2020, pentru a
permite lansarea primelor competiţii în 2014 şi respectiv 2021. La
exerciţiul anterior au fost adoptate în 2014 şi respectiv 2015, în
vreme ce pentru exerciţiul actual nu sunt încă adoptate în mai 2022.

În aceste condiţii, considerăm că ar trebui elaborată o procedură
sistemică de desfăşurare a procesului de planificare strategică la
nivel naţional, sub forma unei hotărâri de guvern, chiar dacă
necesitatea acesteia nu este precizată explicit în lege.

Această hotărâre de guvern ar putea să precizeze: (1) care sunt etapele 
procesului de planificare strategică şi duratele acestora; (2) cine participă
la fiecare etapă şi cine o coordonează; (3) ce documente cheie sunt
create în cadrul fiecărei etape şi faptul că aceste documente trebuie
publicate (de către cine?); (4) ce structură şi ce criterii de calitate
trebuie să îndeplinească cadrul strategic (ansamblul normativelor
rezultate); (5) de unde se finanţează activităţile.

Un ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru CD, menţionat
în hotărârea de guvern, ar trebui să stabilească declanşarea şi bugetarea
procesului de planificare strategică.

O altă problemă este divergenţa între nivelul de finanţare de 1% din
PIB din fonduri publice pentru cercetare, fixat în LEN, OG57 şi
programul de guvernare, pe de o parte, şi legea bugetului care fixează
sub 1/7 din aceasta sumă. Nu se poate face o strategie funcţională
pe 1% din PIB şi care sa se realizeze pe 0.15% pentru că obiectivele
unei strategii de crestere accelerată vor fi în contradicţie cu cele
ale unei strategii de contracţie. Această chestiune trebuie clarificată
prin procedura de planificare strategică.


ro-og-57-2002 (18 comentarii) Ordonanţă privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică
ro-lege-1-2011 Legea educaţiei naţionale

Legislaţie internă existentă


ro-lege-1-2011-2022-art-8
CITAT: 
Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice 
locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de 
învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă 
anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. 

ro-lege-1-2011-2022-art-160
CITAT: 

 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau 
din alte surse legal constituite. Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizatăşi de persoane juridice de 
drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de contract şi 
metodologia de realizare a finanţării se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 
(2) Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale se alocă anual, pentru studiile 
universitare de doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent numărului de granturi multianuale, pe o 
durată de minimum 3 ani. În metodologia de calcul a finanţării universităţilor se vor avea în vedere costurile 
pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste costuri sunt ajustate cu 
coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. 
(3) Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universităţi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei 
naţionale. Prioritate vor avea universităţile de cercetare avansatăşi educaţie. 
(4) *** Abrogat 
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), pentru anul universitar 2012 - 2013, numărul granturilor 
doctorale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului 
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. IOSUD repartizeazăşcolilor doctorale granturile doctorale prin 
competiţie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii. 


ro-og-57-2002-2022-art-3
CITAT: 
 (1) În România activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate naţională şi are un rol determinant 
în strategia de dezvoltare economică durabilă. 
(2) Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării, denumită în continuare Strategie naţională, 
defineşte politica statului în vederea realizării obiectivelor de interes naţional în acest domeniu şi se aprobă 
prin hotărâre a Guvernului. 
(3) Guvernul promovează, susţine, dezvoltăşi stimulează activitatea de cercetare-dezvoltare de interes 
naţional, scop în care: 
a) adoptă politici de stimulare şi coordonare la nivel naţional a activităţii de cercetare-dezvoltare şi 
inovare; 
b) asigură surse de finanţare şi instituie structuri organizatorice corespunzătoare pentru administrarea 
fondurilor respective, conform prevederilor prezentei ordonanţe; 
c) elaborează politici şi emite reglementări pentru crearea în economie a unui mediu favorabil, protecţia 
patrimoniului ştiinţific naţional, pentru difuzarea, absorbţia şi valorificarea rezultatelor activităţii de 
cercetare-dezvoltare în scopul dezvoltării economice durabile, al creşterii bunăstării şi calităţii vieţii, al 
îmbogăţirii patrimoniului naţional şi internaţional al cunoaşterii.
 
ro-og-57-2002-2022-art-4
CITAT: 
 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare autoritatea de stat pentru 
cercetare-dezvoltare, este organul administraţiei publice centrale de specialitate, care exercită atribuţiile 
autorităţii de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării. 
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare are, în principal, următoarele atribuţii în domeniu: 

 a) elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale;

 b) asigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea Strategiei naţionale;

 c) coordonarea la nivel naţional a politicilor guvernamentale;

 d) stimularea, susţinerea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţii de cercetare-dezvoltare; 

 e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare şi inovare sau părţi din 
acestea. 

 (3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget fonduri pentru 
cercetare, finanţează din acestea programe proprii sau sectoriale de cercetare, inclusiv granturi de cercetare, 
corelate cu strategia şi politicile naţionale în domeniu. 
ro-og-57-2002-2022-art-29
CITAT: 

 (1) Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului uman de cercetare-dezvoltare şi a bazei de cunoştinţe în 
domeniu reprezintă un atribut important al politicii de cercetare, susţinut cu prioritate prin programele 
privind resursele umane. 
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare urmăreşte şi identifică bunele practici pentru activităţile 
de cercetare-dezvoltare din ţările Uniunii Europene şi ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare 
economicăşi organizează popularizarea lor în vederea adoptării acestora de către instituţiile şi unităţile de 
cercetare-dezvoltare. 
ro-og-57-2002-2022-art-30
CITAT: 

 (1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare urmăreşte creşterea potenţialului naţional de cercetare 
şi solicită Academiei Române şi academiilor de ramură, instituţiilor de învăţământ superior, institutelor 
naţionale şi instituţiilor publice din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare să elaboreze şi să aplice 
programe privind formarea şi dezvoltarea resurselor umane utilizate în cercetare. Programele astfel elaborate 
vor fi sintetizate în Strategia resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare, parte componentă a 
Strategiei naţionale. 
(2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, care beneficiază de facilităţile prevăzute în prezenta 
ordonanţă, vor asigura stabilizarea personalului atestat pe grade ştiinţifice, vor lua măsuri speciale pentru 
motivarea tinerilor de a desfăşura activităţi în acest domeniu şi vor menţine şi vor dezvolta potenţialul uman 
de cercetare implicat în domenii de vârf, prin angajarea anuală a unui număr de absolvenţi şi specialişti cu 
cea mai bună pregătire, cel puţin egal cu numărul de personal cu studii superioare plecat din institut în anul 
anterior, cu excepţia situaţiilor ce rezultă din restructurări. Promovarea cercetătorilor se face ţinându-se 
seama, în principal, de performanţa ştiinţifică, confirmată la nivel naţional şi internaţional. 
ro-og-57-2002-2022-art-39 (1 comentariu)
CITAT: 

 (1) Strategia naţională stabileşte obiectivele de interes naţional şi cuprinde mijloacele pentru realizarea 
acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naţionale sunt: 
a) promovarea şi dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare pentru susţinerea dezvoltării 
economice şi sociale a ţării şi a cunoaşterii; 
b) integrarea în comunitatea ştiinţifică internaţională; 
c) protecţia patrimoniului tehnico-ştiinţific românesc; 
d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare; 
e) dezvoltarea bazei materiale şi finanţarea activităţii de cercetare.

 (2) Obiectivele Strategiei naţionale sunt în concordanţă cu obiectivele Programului de guvernare şi ale 
strategiilor sectoriale şi sunt stabilite pe baza consultării cu organele administraţiei publice centrale şi locale, 
cu Academia Românăşi cu academiile de ramură, cu instituţiile de învăţământ superior, cu unităţile de 
cercetare-dezvoltare, cu marii agenţi economici, cu patronatele şi cu sindicatele. 
(3) Strategia naţională se actualizează periodic, în funcţie de evoluţia economico-socială. 
ro-og-57-2002-2022-art-40 (1 comentariu)
CITAT:  
(1) Pentru stabilirea priorităţilor Strategiei naţionale se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Politica 
Ştiinţei şi Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al Guvernului, în coordonarea 
primului-ministru. 
(2) Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei este constituit din maximum 9 membri, 
persoane recunoscute pentru experienţa în domeniu, din care cel puţin 4 sunt membri ai Colegiului 
consultativ la momentul numirii lor în Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei. 
Componenţa se aprobă prin decizie a primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorităţii de 
stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani. 
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Politica Ştiinţei şi 
Tehnologiei se adoptă prin consens în şedinţa de constituire a acestuia, la propunerea autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare. 

 (4) Anual, Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei prezintă Guvernului, în cadrul unei 
şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, 
transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care 
se face public. 
ro-og-57-2002-2022-art-41
CITAT:  
Implementarea Strategiei naţionale se realizează prin: 
  a) Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, denumit în continuare Plan naţional; 
  b) planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale şi locale, denumite în continuare planuri 
sectoriale; 
 c) alte planuri, programe şi proiecte de cercetare. 
ro-og-57-2002-2022-art-42
CITAT:  
Planul naţional reprezintă instrumentul principal prin care se asigură: 
 a) coordonarea, corelarea şi realizarea politicilor naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării şi al 
cunoaşterii; 
 b) corelarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării şi al inovării cu priorităţile de dezvoltare 
economicăşi socială susţinute de ansamblul politicilor guvernamentale; 
 c) coerenţa şi continuitatea activităţilor din domeniul cercetării-dezvoltării, al cunoaşterii şi inovării. 
ro-og-57-2002-2022-art-43
CITAT: 
(1) Planul naţional conţine programe de cercetare-dezvoltare-inovare. 
(2) Programele cuprinse în Planul naţional, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se evalueazăşi se 
detaliază anual de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 
(3) La elaborarea, evaluarea şi detalierea Planului naţional, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare 
consultă Colegiul consultativ, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, 
Academia Românăşi academiile de ramură, precum şi alţi factori interesaţi. 
ro-og-57-2002-2022-art-45
CITAT: 

 Planul naţional, inclusiv resursele financiare necesare, este elaborat şi administrat de autoritatea de stat 
pentru cercetare-dezvoltare, se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi se finanţează în sistem multianual. 
Cheltuielile anuale pentru realizarea Planului naţional se aprobă prin bugetul de stat, în concordanţă cu 
finanţarea multianuală angajată prin programele componente ale Planului naţional. Alocarea sumelor anuale 
pe programele componente ale Planului naţional se face prin ordin al autorităţii de stat pentru 
cercetare-dezvoltare. 

 
ro-og-57-2002-2022-art-47 (1 comentariu)
CITAT: 

 (1) Conducerea programelor prevăzute în Planul naţional sau a altor planuri, programe sau proiecte de 
cercetare-dezvoltare şi inovare ale autorităţilor contractante se poate face direct de către acestea sau se poate 
atribui, în baza caracterului de recurenţă, Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, a 
cercetării, dezvoltării şi inovării, instituţiilor şi unităţilor cu profil de cercetare-dezvoltare şi inovare sau de 
management al activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, academiilor de ramură, instituţiilor de 
învăţământ superior acreditate, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi operatorilor economici, pe bază 
de criterii de capabilitate, în sistem competiţional sau în mod direct, potrivit legii. 

 (2) *** Abrogat 
(3) *** Abrogat 
(4) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate atribui direct Unităţii Executive pentru Finanţarea 
Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul 
naţional. 
(5) Conducerea programelor şi a proiectelor finanţate în sistem competiţional din fonduri de la bugetul de 
stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a contractorilor: 
a) licitaţie sau, după caz, proceduri competiţionale simplificate, dacă urmează să fie selectat un singur 
contractor, pentru procurarea serviciilor de conducere a programelor, serviciilor de conducere a unor 
proiecte de mare complexitate, bunurilor sau altor servicii;

 b) evaluarea propunerilor de proiecte, dacă urmează să fie selectaţi mai mulţi contractori, pentru 
procurarea serviciilor de conducere şi/sau execuţie a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi de inovare.

 (6) Stabilirea contractorilor pentru serviciile şi bunurile prevăzute la alin. (5) se poate face în mod direct, 
în situaţiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse. 
(7) Atribuirea conducerii programelor şi realizării lucrărilor se face pe bază contractuală, conform 
normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2). 
(8) Orice program are un singur conducător de program. 
 
ro-og-57-2002-2022-art-56
CITAT: 

 (1) Programele prevăzute în Planul naţional cuprind activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a 
inovării, care se finanţează din suma prevăzută în bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, 
precum şi din alte surse de finanţare care pot fi atrase în acest scop. 
(2) Programele sunt anuale sau multianuale. 
ro-og-57-2002-2022-art-59
CITAT: 

 Programele prevăzute în Planul naţional pot include instrumente financiare destinate obţinerii unor 
rezultate de prestigiu, precum şi valorificării acestora, inclusiv prin parteneriat internaţional. 

 

Legislaţie şi recomandări europene


ue-regulament-1060-2021 REGULAMENTUL (UE) 2021/1060 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize
CITAT: 
CRITERIILE CONDIŢIEI FAVORIZANTE DE LA OBIECTIVUL DE POLITICA 1:
 
Obiectivul de politica 1. O Europă mai inteligentă, prin promovarea
unei transformări economice inovatoare și inteligente
 
Conditia favorizanta: Buna guvernanță a strategiei naționale sau
regionale de specializare inteligentă
 
Strategia sau strategiile de specializare inteligentă trebuie să fie
sprijinită (e) de:

1. O analiză la zi a provocărilor existente în ceea ce privește
diseminarea inovării și digitalizarea;

2. Existența unei instituții sau a unui organism național/regional
competent care să fie responsabil cu managementul strategiei de
specializare inteligentă;

3. Instrumente de monitorizare și evaluare pentru a măsura
performanțele în direcția atingerii obiectivelor strategiei;

4. Existența unei cooperări funcționale între părțile interesate
(„procesul de descoperire antreprenorială”);

5. Acțiuni necesare pentru îmbunătățirea sistemelor de cercetare și
inovare naționale sau regionale, după caz;

6. Acțiuni de sprijinire a tranziției industriale, după caz;

7. Măsuri de consolidare a cooperării cu partenerii din afara unui
anumit stat membru în domeniile prioritare sprijinite de strategia
de specializare inteligentă.

ue-regulament-695-2021 Regulation (EU) 2021/695 of the European Parliament and of the Council of 28 April 2021 establishing Horizon Europe--the Framework Programme for Research and Innovation, laying down its rules for participation and dissemination, and repealing Regulations (EU) No 1290/2013 and (EU) No 1291/2013
ue-regulament-241-2021 Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă


ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-1g
CITAT: 
Coordonare, coerență și angajament: statele membre introduc dimensiunea europeană în politicile de C-I 
naționale și regionale și asigură o mai bună adeziune și un angajament național sporit față de punerea în 
aplicare cu succes a priorităților SEC. Statele membre, cu sprijinul Uniunii, își coordonează politicile și 
programele de C-I în domenii de interes comun, inclusiv prin asigurarea complementarității și încurajarea 
sinergiilor cu programele-cadru ale Uniunii pentru C-I și cu alte programe și fonduri ale Uniunii, facilitând 
astfel cooperarea transnațională în cadrul SEC, direcționează investițiile și reformele în C-I către realizarea 
SEC și accelerarea tranziției verzi și a transformării digitale;


ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-1i
CITAT: 
Incluziune: statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta întregul potențial al SEC în scopul 
de a fi competitive la nivel mondial; în consecință, statele membre și regiunile mai puțin performante ar 
trebui să fie consiliate și sprijinite în vederea intensificării eforturilor lor de a spori performanța și 
dimensiunea sistemelor lor de C-I și de a-și dezvolta capacitățile, atât cele umane, cât și cele de 
infrastructură, inclusiv prin exploatarea sinergiilor dintre finanțarea lor națională și regională și fondurile 
Uniunii. Ar trebui sprijinite eforturile la nivelul Uniunii de a debloca potențialul de excelență din statele 
membre și de a conecta cercetătorii și inovatorii din regiunile mai puțin performante cu rețelele europene 
caracterizate prin excelență din întreaga Uniune;



ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-2
CITAT: 
Statele membre ar trebui să adopte în mod voluntar următoarele domenii prioritare de acțiune comună în 
sprijinul SEC, pe baza cărora vor fi concepute acțiunile SEC din agenda de politici privind SEC. Respectivele 
acțiuni ar trebui să asigure o aliniere strânsă cu valorile și principiile în materie de C-I în Uniune și un sprijin 
adecvat pentru acestea, astfel cum se prevede în prezenta recomandare.
])

ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-2l
CITAT: 
Mai multe investiții și reforme în țări și regiuni cu performanțe mai scăzute în materie de C-I: mobilizarea 
eficace a finanțării din partea Uniunii și a finanțării naționale pentru investițiile în C-I, în paralel cu oferirea 
de sprijin și asistență pentru inițierea reformelor C-I necesare;
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-2m
CITAT: 
Sinergii între programele de finanțare ale Uniunii, cele naționale și cele regionale: sinergiile dintre programele 
de finanțare ale Uniunii și schemele naționale și regionale de finanțare a C-I ar trebui să fie ghidate de 
valorile și principiile prevăzute în prezenta recomandare și să fie încurajate, operaționalizate și consolidate, 
pe baza unor orientări bine stabilite pentru punerea lor în aplicare, în special între Orizont Europa, politica 
de coeziune și Mecanismul de reziliență și redresare;

ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-2o
CITAT: 
Sprijin pentru garantarea și acordarea de prioritate investițiilor pe termen lung și reformelor de politică în 
domeniul C-I: la toate nivelurile de guvernanță (al Uniunii, național și regional), cu o mai bună coordonare 
și participare intersectorială, inclusiv cu spații de testare în materie de reglementare și cu clauze de 
experimentare; ar trebui să existe o legătură strânsă între conceperea, punerea în aplicare și evaluarea lor, 
astfel încât să se maximizeze sinergiile și impactul;


ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-2p
CITAT: 
Coordonarea investițiilor în domeniul C-I: prin sprijinirea identificării și a implementării de investiții și 
reforme coordonate, în vederea consolidării dimensiunii SEC la toate nivelurile de guvernanță din Uniune și a 
maximizării impactului lor în beneficiul sistemelor științifice și de inovare ale Uniunii, precum și prin 
stimularea interoperabilității sistemelor pe baza lecțiilor învățate de pe urma programării în comun și a 
infrastructurilor europene de cercetare.
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-3
CITAT: 
Statele membre ar trebui să acorde prioritate investițiilor și reformelor care vizează prioritățile SEC și să ofere 
condițiile necesare și sprijin pentru investiții private mai puternice în C-I la nivelul Uniunii și la nivel național și 
regional, prin stabilirea unor obiective voluntare realiste, dar ambițioase, la nivel național pentru investițiile în 
C-D și pentru rezultatele acestora, ținând seama în același timp de circumstanțele naționale:
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-3a
CITAT: 

cheltuielile publice pentru C-D și investițiile private în C-I necesită un cadru adecvat de politică și de 
reglementare, pentru a maximiza eficacitatea și eficiența lor și pentru a asigura un impact economic și social; 
pe de altă parte, reformarea cadrului politicii de C-I sau punerea în aplicare a unei agende transformatoare 
necesită mobilizarea unor resurse adecvate (de exemplu, finanțare, resurse umane, competențe, posturi de 
cercetare) pentru a stimula schimbarea și a îmbunătăți performanța și rezultatele sistemului de C-I;

ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-3b
CITAT: 

obiectivele de investiții în C-D nu numai că stimulează rata globală de creștere a cheltuielilor pentru C-D, ci 
reflectă și obiective mai calitative în ceea ce privește orientările științifice, tehnologice, societale sau 
industriale; acest lucru se aplică în special cheltuielilor publice pentru C-D care sprijină prioritățile SEC, 
inclusiv reformele sistemelor naționale și regionale de C-I, o economie durabilă și competitivă și dubla 
tranziție.
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-5
CITAT: 

Statele membre ar trebui să își precizeze strategia către atingerea obiectivelor lor naționale privind cheltuielile 
totale pentru C-D prin stabilirea voluntară a unor obiective naționale secundare, de exemplu în ceea ce privește:

- cheltuielile publice preconizate pentru C-D, exprimate ca procent din PIB;

- procentul din cheltuielile publice naționale pentru C-D angajate pentru programele și inițiativele comune, 
infrastructurile de cercetare și parteneriatele europene;

- o creștere preconizată a cheltuielilor totale pentru C-D pentru statele membre care au rămas în urmă în 
comparație cu media Uniunii a cheltuielilor pentru C-D, exprimate ca procent din PIB.
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-6
CITAT: 

Statele membre iau act de propunerile Comisiei de a include un nou obiectiv de efort public de 1,25 % din PIB-ul 
Uniunii pe care statele membre urmează să îl îndeplinească până în 2030 în mod coordonat la nivelul Uniunii, 
precum și două noi obiective voluntare pentru statele membre de a angaja 5 % din finanțarea publică națională a 
C-D pentru programe comune și pentru parteneriate europene până în 2030 și, respectiv, de a majora cu 50 % 
investițiile în C-D în respectivele state membre aflate sub intensitatea medie în materie de C-D a Uniunii.
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-7
CITAT: 

Comisia și statele membre ar trebui să pună în aplicare un mecanism de coordonare consolidat, pentru a asigura 
progresul către prioritățile SEC. Acesta ar trebui să includă coordonarea și sprijinul la nivelul Uniunii, din etapele 
de planificare strategică și de concepere până la etapele de punere în aplicare și de monitorizare, printr-o serie de 
instrumente și procese de politică mai simple și mai puțin împovărătoare:

— o agendă de politici privind SEC aprobată de Consiliu, care să stabilească acțiunile SEC care urmează să fie 
puse în aplicare în comun și pe bază voluntară, într-un mod coordonat și flexibil, fără a crește sarcina 
administrativă a statelor membre, în sprijinul principiilor pentru C-I și al priorităților SEC stabilite în 
prezenta recomandare și ca răspuns la provocările cu care se confruntă comunitățile de C-I de la nivelul 
Uniunii și de la nivel național și societatea în ansamblu. Agenda de politici privind SEC ar trebui să fie clară, 
fezabilă și să ofere o valoare adăugată reală pentru Uniune, definind și descriind fiecare acțiune în vederea 
punerii sale în aplicare (la nivelul Uniunii și/sau la nivel național);


— un proces național sau un instrument de politici adaptat, utilizat în mod voluntar de fiecare stat membru, de 
exemplu sub forma unei strategii, a unui plan de acțiune național sau a unei foi de parcurs naționale privind 
SEC, pentru a identifica măsurile în curs de desfășurare sau planificate la nivel național sau regional care 
contribuie la punerea în aplicare a agendei de politici privind SEC și la alte domenii prioritare de acțiune 
comună;


— o platformă online ușor de utilizat, dedicată politicilor privind SEC, pentru informarea cu privire la (i) punerea 
în aplicare a agendei de politici privind SEC la nivelul Uniunii și la nivel național și la (ii) alte investiții, reforme 
și activități relevante care sprijină principiile și domeniile prioritare SEC stabilite în prezenta recomandare. 
Platforma online pentru politicile privind SEC ar trebui să se bazeze pe resursele și instrumentele existente și 
să reducă sarcina administrativă pentru statele membre și pentru Comisie.


ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-16
CITAT: subliniază că noul SEC trebuie să integreze pe deplin dubla tranziție verde și digitală și să contribuie la accelerarea 
eforturilor de C&I în acest context, printre altele printr-o mai bună aliniere și consolidare a investițiilor în C&I prin 
exploatarea sinergiilor cu Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), precum și prin îmbunătățirea colaborării dintre C&I 
private și publice nu numai în interiorul statelor membre, ci și între acestea, pentru a accelera adoptarea la nivel societal și 
introducerea timpurie pe piață a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare care sunt vitale pentru atingerea obiectivelor 
economice majore ale UE;
ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-17
CITAT: subliniază că, dat fiind că Europa se confruntă cu
importante probleme societale, ecologice și economice, agravate de
criza provocată de pandemia de COVID-19, este important ca SEC să fie
modernizat pentru redresarea Europei și a construi un nou model
rezistent din punct de vedere social, economic și ecologic pentru UE;
își exprimă, prin urmare, îngrijorarea cu privire la ritmul lent de
aliniere între politicile naționale și politicile convenite cu statele
membre la nivelul UE;
ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-19
CITAT: reamintește importanța contribuției C&I la realizarea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris și a obiectivelor 
Pactului verde european; încurajează o creștere globală a bugetelor naționale de C&I în domeniul tehnologiilor energetice 
curate, promovând astfel obiectivele naționale și țintele de finanțare care indică traiectorii concrete și relevante pentru 2030 
și 2050;
ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-26
CITAT: consideră că una dintre cheile succesului creșterii semnificative a cheltuielilor publice pentru C&I constă în 
integrarea diferitelor surse de finanțare europene, naționale și private, inclusiv convergența finanțării prin intermediul 
programului Orizont Europa, al Mecanismului de redresare și reziliență, al fondurilor de coeziune ale UE și al finanțării 
naționale pentru C&D;
ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-29
CITAT: recunoaște rolul semnificativ al guvernelor regionale în promovarea politicilor de C&I, precum și importanța 
ecosistemelor regionale din domeniu; invită Comisia și statele membre să adopte o formă de guvernanță pe mai multe 
niveluri care să includă administrațiile regionale și locale pentru a consolida ecosistemele regionale și „centrele SEC”;
ue-rezolutie-2524-2021-2022-obj-38
CITAT: ia act de lansarea Forumului SEC pentru tranziție pentru a sprijini statele membre în coordonarea și prioritizarea 
finanțării și reformelor naționale în domeniul C&I;

actualizat la 2022-06-27 19:19:43