Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa:
dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Consiliile naţionale consultative

Legislaţie internă existentă


ro-lege-1-2011-2022-art-158
ro-lege-1-2011-2022-art-166
CITAT:  

(1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea 
intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care au obţinut atestatul de abilitare, având cel puţin 
funcţia de lector/şef de lucrări, respectiv de cercetător ştiinţific gradul III. 

(2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei, naţionale şi 
cercetării ştiinţifice, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu 
standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. Aceste 
standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaţional, propuse de 
CNATDCU şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Standardele 
minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de 
funcţia didactică sau de gradul profesional. 

 (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să 
aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o instituţie membră a unui IOSUD şi să fie membre ale unei 
şcoli doctorale. Cadrele didactice şi de cercetare abilitate şi cercetătorii ştiinţifici abilitaţi devin conducători 
de doctorat în urma abilitării. 
(4) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior 
sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD 
din România, după cum urmează: 
a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, ale Spaţiului 
Economic European şi Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în 
România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi 
sportului;

 b) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ 
superior, din afara ţărilor menţionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universităţi ale lumii. 
Specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituţiile aflate pe această listă dobândesc 
automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al 
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;

c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele 
prevăzute la lit. a) sau b), pot obţine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o convenţie 
internaţională de recunoaştere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2).

(5) Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut 
acest drept. 

ro-lege-1-2011-2022-art-168
ro-lege-1-2011-2022-art-170
CITAT: 

(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, 
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de 
CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de eticăşi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a 
Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau 
simultan: 
a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; 
b) retragerea titlului de doctor; 
c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza 
concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.

(2) Reacreditarea şcolii doctorale se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi, 
numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. 

(3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea 
acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt 
validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt 
condiţii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de 
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU. 

;CAPITOLUL IV

;Organizarea învăţământului postuniversitar

 
ro-lege-1-2011-2022-art-192
CITAT: 

 (1) Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare este o obligaţie a 
instituţiei de învăţământ superior şi o atribuţie fundamentală a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului 
şi Sportului. În realizarea acestei atribuţii, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului 
colaborează cu ARACIS, cu alte agenţii înscrise în EQAR, precum şi cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de 
eticăşi management universitar (CEMU) şi alte organisme cu competenţe în domeniu conform legislaţiei în 
vigoare. 
(1^1) Activităţile de asigurare externă a calităţii învăţământului superior desfăşurate pe teritoriul 
României de către agenţiile din ţară sau străinătate înregistrate în EQAR sunt reglementate printr-o 
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. 

 (2) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei, Cercetării, 
Tineretului şi Sportului datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea 
falsă încalcă principiul răspunderii publice şi duce la sancţiunile prevăzute de lege. 
(3) Instituţiile de învăţământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de 
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau oricare altă persoană fizică sau juridică încalcă 
principiul răspunderii publice şi sunt sancţionate conform legii. 
(4) Studenţii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităţii. 

ro-lege-1-2011-2022-art-193
CITAT:  

(1) Evaluarea universităţilor se realizează în scopul: 
 a) autorizării provizorii şi acreditării; 
 b) ierarhizării programelor de studii şi clasificării universităţilor.

 (2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă 
agenţie înscrisă în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor internaţionale în domeniu. 
(3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universităţilor se realizează pe 
baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi 
aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. 
Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi 
Sportului. Evaluarea este realizată periodic. 
(4) Universităţile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii: 
a) universităţi centrate pe educaţie; 
b) universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică; 
c) universităţi de cercetare avansatăşi educaţie. 
(5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către un consorţiu format din: ARACIS, incluzând 
reprezentanţi ai studenţilor, CNCS, CNATDCU şi un organism internaţional cu competenţe în domeniul 
ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ selectat pe bază de concurs. 
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, 
făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internaţional cu competenţă în 
domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior sau de către o agenţie de asigurare a 
calităţii înregistrată în EQAR, din străinătate. 
(7) Pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, 
din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin 
consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. 
(8) Statul poate finanţa programele de excelenţă în cercetare şi educaţie din orice categorie de universităţi. 
(9) Programele de excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3). 
(9^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), în anul universitar 2012 - 2013, programele de excelenţă 
prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3). 

 (10) *** Abrogat 
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), în anul universitar 2012 - 2013 sunt finanţate din fonduri 
publice, ţinând cont de evaluarea realizată conform alin. (3), programe de licenţă, master şi doctorat în 
universităţile de stat menţionate la alin. (4). 
ro-lege-1-2011-2022-art-194
CITAT: 

 (1) Pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de învăţământ superior, pentru creşterea 
vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi particulare pot: 
a) să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii; 
b) să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.

 (2) Universităţile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru 
constituirea de consorţii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbţie. Ministerul Educaţiei, Cercetării, 
Tineretului şi Sportului alocă preferenţial resurse financiare consorţiilor sau universităţilor fuzionate, 
conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi 
sportului, la propunerea CNFIS. 

(3) Fuziunea prin comasare sau absorbţie a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face, de regulă, în 
jurul instituţiilor din categoria universităţilor de cercetare avansatăşi educaţie şi ţinând cont de proximitatea 
geografică.

 (4) Evaluarea programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ superior se face periodic, la iniţiativa 
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau a universităţilor. Rezultatele evaluării sunt 
publice, pentru informarea beneficiarilor de educaţie şi pentru transparenţa instituţională. 
ro-lege-1-2011-2022-art-217
CITAT: 


 (1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului constituie 
registre de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu 
profesional şi moral: Consiliul Naţional de Statisticăşi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), 
Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul 
Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare 
(CCCDI), Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), Consiliul Naţional al 
Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de eticăşi management universitar (CEMU) şi Consiliul 
Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI). Din aceste 
organisme pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător 
ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de 
cultură, precum şi un membru student în CEMU şi CNCU şi un student cu statut de observator în CNFIS, 
sau reprezentanţi ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS.

 (2) Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie şi funcţionează 
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. 
(3) Înfiinţarea, regulamentele de organizare şi funcţionare, structura şi componenţa organismelor 
specializate prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi 
sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru 
finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării (UEFISCDI) şi se constituie pe bază 
contractuală între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi UEFISCDI sau din alte surse 
legal constituite, gestionate de UEFISCDI. 
(3^1) Prin excepţie de la includerea în bugetul aferent Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, 
Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), a taxei pentru organizarea procesului de evaluare a 
tezelor de abilitare - gestionat de UEFISCDI, conform prevederilor alin. (3), stabilirea taxei se realizează, 
după caz, de către Senatul universităţii la propunerea consiliului de administraţie, respectiv de către 
prezidiul Academiei Române. Încasarea acestei taxe se efectuează, după caz, de către instituţiile de 
învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat sau de către Academia Română. 

 (4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi 
sportului, a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior. 
ro-lege-1-2011-2022-art-218
CITAT: 

 (1) Consiliul Naţional de Statisticăşi Prognoză a Învăţământului Superior are ca atribuţii principale 
elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza 
evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare 
acestor indicatori. 
(2) Consiliul de Eticăşi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică universitarăşi are 
ca principale atribuţii: 
a) moniizarearea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învăţământ 
superior; 
b) auditarea comisiilor de etică din universităţi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. 
Acest raport se face public; 
c) constatarea încălcării de către o instituţie de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de prezenta 
lege; 
d) elaborarea şi publicarea Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, care este undocument public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Eticăşi Management Universitar se bazează pe 
principiile şi procedurile elaborate în acest document.

 (3) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este organismul 
prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologicăşi 
inovare, cu modificările şi completările ulterioare. 
ro-lege-1-2011-2022-art-219
ro-lege-1-2011-2022-art-220
CITAT: 

 (1) Pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului superior pentru 
piaţa muncii, se stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem 
de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici 
de referinţă la nivel european din domeniu. 
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin 
consultarea Consiliului Naţional de Statisticăşi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, 
a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU şi a Autorităţii Naţionale pentru Calificări, şi se aprobă prin hotărâre a 
Guvernului. Raportul anual privind starea învăţământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuţi la alin. 
(1). 
ro-lege-1-2011-2022-art-323
CITAT: 

 (1) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează 
cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau 
prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia ori nevinovăţia persoanei sau persoanelor 
în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, 
conform legii. 
(2) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării păstrează 
confidenţială identitatea persoanei care a făcut sesizarea. 
(3) Hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării 
sunt avizate de direcţia juridică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 
Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării 
Tehnologice şi Inovării revine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 
ro-lege-1-2011-2022-art-324
CITAT: *)

 Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul instituţiilor de 
învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării 
Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sancţiuni:

 a) avertisment scris;

 b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită; 

 c) *** Abrogată

 d) *** Abrogată 

 e) retrrea ta titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;

 f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;

 g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;

 h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată 
cercetării-dezvoltării. 

 *) Lit. c) şi d) ale art. 324 au fost abrogate prin articolul unic pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a 
Guvernului nr. 4/2016 (#M36).

 Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 624/2016, a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de 
urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 este 
neconstituţională, în ansamblul său.

 Referitor la Decizia Curţii Constituţionale nr. 624/2016, a se vedea şi nota 2 de la sfârşitul textului 
actualizat. 


 


ro-lege-206-2004-2022-art-5
CITAT: 
 (1) În vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită moralăşi profesională în 
activităţile de cercetare-dezvoltare, se înfiinţează Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, 
Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, denumit în continuare Consiliul Naţional de Etică, organism consultativ, 
fără personalitate juridică, pe lângă autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 
(2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliului Naţional de Etică se 
stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de 60 de zile 
de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 
#M2 
(3) Membrii Consiliului Naţional de Etică trebuie să fie persoane cu activitate recunoscută în domeniul 
cercetării-dezvoltării şi/sau specialişti în domeniul juridic şi în domeniul eticii cercetării şi ştiinţei. 
(4) Pentru activitatea desfăşurată, membrii Consiliului Naţional de Eticăşi membrii grupurilor de lucru 
ale acestuia, care nu sunt membri ai Consiliului Naţional de Etică, primesc o indemnizaţie lunară din bugetul 
Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, în raport cu activitatea depusă. 
(5) Indemnizaţia membrilor, cheltuielile de funcţionare şi cheltuielile de deplasare aferente funcţionării 
Consiliului Naţional de Eticăşi grupurilor de lucru ale acestuia se asigură din bugetul Ministerului 
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, care 
asigură secretariatul tehnic şi sprijinul executiv pentru activitatea consiliului, potrivit reglementărilor în 
vigoare. 

ro-lege-206-2004-2022-art-7
CITAT:  
Consiliul Naţional de Etică are următoarele atribuţii: 

a) propune modificări ale Codului de etică; 
b) elaborează coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare; 
c) *** Abrogată 
 d) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de 
către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită moralăşi 
profesională;
 e) formulează opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei 
şi a cunoaşterii; 
 f) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau 
contestaţiilor ori prin autosesizare;
 f^1) emite hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în 
cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de 
respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate; 
 g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 
 
ro-lege-206-2004-2022-art-8
CITAT: 

 (1) Consiliul Naţional de Etică îşi poate constitui grupuri de lucru pe domenii de ştiinţă 
şi tehnologie, cu 
statut permanent sau temporar, potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare al 
Consiliului Naţional de Etică, în condiţiile legii. 
(2) *** Abrogat 
(3) Consiliul Naţional de Etică are un aparat propriu de lucru şi, atunci când este cazul, poate apela la 
experţi. 
 
ro-lege-206-2004-2022-art-14
CITAT: 

 (1) Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, Consiliul 
Naţional de Etică stabileşte aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele sancţiuni:

 a) avertisment scris;

 b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea normelor de bună conduită; 

 c) *** Abrogată

 d) *** Abrogată 

 e) retragerta titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;

 f) destituirea din funcţia de conducere din instituţia de cercetare-dezvoltare;

 g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă;

 h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţare din fonduri publice destinată 
cercetării-dezvoltării;

 i) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp între 1 an şi 10 ani, a dreptului de înscriere la un 
concurs pentru ocuparea unei funcţii superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control 
sau ca membru în comisii de concurs;

 j) îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa de realizare a proiectului;

 k) oprirea finanţării proiectului;

 l) oprirea finanţării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor.

 (1^1) Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică sunt puse în aplicare de către organismele sau 
persoanele îndreptăţite legal pentru aceasta, conform prevederilor art. 326 din Legea nr. 1/2011.

 (1^2) Se interzice ocuparea posturilor de cercetare-dezvoltare de către persoane care se fac vinovate de 
abateri grave de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare. Se anulează concursul pentru un post 
de cercetare-dezvoltare ocupat, iar contractul de muncă cu instituţia de cercetare-dezvoltare încetează de 
drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în 
activitatea de cercetare-dezvoltare. Constatarea abaterilor grave şi identificarea persoanelor vinovate se fac 
de către Consiliul Naţional de Etică, conform legii. 

 (2) De asemenea, pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare se aplică sancţiunile 
disciplinare prevăzute în Codul de eticăşi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare, 
precum şi sancţiunile prevăzute în Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu 
modificările ulterioare, în Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, 
republicată, şi în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi 
completările ulterioare. 
 


ro-lege-319-2003-2022-art-17
CITAT: 

 (1) Gradele profesionale CS, CS III, IDT, IDT III, IDT II şi IDT I se acordă prin decizie a conducătorului 
instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, pe baza rezultatelor obţinute la concurs, conform 
prevederilor art. 16. 
(2) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare este organismul 
consultativ, fără personalitate juridică, organizat conform art. 140 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 
84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 
(3) Componenţa şi condiţiile de numire a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi 
Certificatelor Universitare şi a comisiilor sale de specialitate, precum şi regulamentul de organizare şi 
funcţionare a acestora vor fi revizuite şi completate prin cuprinderea unei structuri distincte, prin ordin al 
ministrului educaţiei şi cercetării pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în termen de 90 de zile de la 
intrarea în vigoare a prezentei legi. 
(4) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în urma analizei 
documentelor de concurs, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului şi transmite conducătorului 
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare avizul pentru atribuirea prin ordin a titlurilor CS II şi CS I. 
(5) Încadrarea pe funcţie, în gradele profesionale ştiinţifice II şi I se face prin decizie a conducătorului 
instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, emisă în baza comunicării autorităţii de stat pentru 
cercetare-dezvoltare. 
 (6) Confirmarea sau infirmarea deciziei de concurs pentru acordarea gradelor IDT I şi IDT II se face de 
către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 


ro-og-57-2002-2022-art-40 (1 comentariu)
CITAT:  
(1) Pentru stabilirea priorităţilor Strategiei naţionale se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Politica 
Ştiinţei şi Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al Guvernului, în coordonarea 
primului-ministru. 
(2) Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei este constituit din maximum 9 membri, 
persoane recunoscute pentru experienţa în domeniu, din care cel puţin 4 sunt membri ai Colegiului 
consultativ la momentul numirii lor în Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei. 
Componenţa se aprobă prin decizie a primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorităţii de 
stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani. 
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Politica Ştiinţei şi 
Tehnologiei se adoptă prin consens în şedinţa de constituire a acestuia, la propunerea autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare. 

 (4) Anual, Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei prezintă Guvernului, în cadrul unei 
şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi recomandările privind cercetarea ştiinţifică, 
transferul tehnologic, inovarea şi dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care 
se face public. 
ro-og-57-2002-2022-art-44
CITAT: 

 (1) Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără personalitate juridică, al 
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi este format din cercetători şi cadre didactice universitare 
recunoscuţi/recunoscute pe plan internaţional şi specialişti care provin din mediul economic. Structura şi 
componenţa Colegiului consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru 
cercetare-dezvoltare. 
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului consultativ, precum şi a organelor de lucru ale 
acestuia se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. 
(3) Pentru activitatea desfăşurată, membrii Colegiului consultativ şi ai organelor de lucru ale acestuia sunt 
remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al 
gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unităţile bugetare. 

 (4) Cheltuielile necesare funcţionării Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare. 

actualizat la 2022-06-27 19:19:43