Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa:
dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare. Sistemul codurilor de etică

Introducere/Probleme

În teorie, în România, după modelul european, normativele
privind etica în cercetare sunt organizate ierarhic, printr-un nivel
naţional cu coduri de etică generice, sintetice, şi un nivel
instituţional prin coduri de etică proprii fiecărei
organizaţii (universitate, institut, academie etc), compatibile cu
cele de la nivel naţional dar incluzând detalii şi particularităţi
legate de misiunea specifică a acelei organizaţii.

La nivel naţional, identificăm în legislaţie două coduri generale de
etică:

(a) Codul de Etică şi Deontologie Profesională a Personalului de
Cercetare-Dezvoltare (menţionat la art. 38 din legea 319/2003 şi la
art. 7 din legea 206/2004);

(b) Codul de referinţă al eticii şi deontologiei universitare
(menţionat la art 218 din Legea 1/2011, legea educaţiei naţionale)
care trebuie să aibă şi o componentă de etică a cercetării,

Tot la nivel naţional, ar trebui să existe şi ``coduri de etică pe
domenii'' (legea 206/2004).

În realitate, deşi au trecut 18 şi respectiv 11 ani de când trebuiau
elaborate şi promulgate codurile la nivel naţional, nu am reuşit să
găsim în spaţiul public nici măcar nişte proiecte.

La nivel instituţional, mai multe organizaţii de cercetare au adoptat
coduri specifice, elaborate local.

În anul 2017, la nivel european, a fost adoptat ``Codul European de
Conduită pentru Integritate în Cercetare-Dezvoltare'', de către
Federaţia Academiilor Europene (ALLEA) din care face parte şi Academia
Română--numit în continuare codul ALLEA.

Conform Regulamentului UE 695/2021, privind programul Horizon Europe
şi a modelului de contract pentru finanţări prin Horizon Europe,
organizaţiile beneficiare se obligă să respecte codul ALLEA, obligaţie
a cărei respectare poate fi verificată prin investigaţii ale
finanţatorului. De asemenea, conformitatea cu acest cod este un
element al integrării în Spaţiul European al Cercetării.

Această obligaţie nu ar putea fi îndeplinită dacă organizaţiile
beneficiare nu ar avea coduri conforme cu codul ALLEA--de exemplu
pentru că ar fi conforme cu alte coduri, la nivel naţional, care nu ar
fi conforme cu ALLEA. De asemenea, întrucât codul ALLEA cuprinde un
set de obligaţii esenţiale privind organizaţiile de cercetare, pe
lângă cele privind cercetătorii, acele prevederi trebuie să se
reflecte şi în procedurile interne privind cercetarea ale
organizaţiilor de cercetare din România pentru ca acestea să poată
participa, onest, la programul Horizon Europe.

O posibilă abordare, relativ rapidă, a acestei situaţii, abordare care
nu aşteaptă elaborarea unor coduri naţionale, ce poate dura
decenii--după cum vedem, ar fi adoptarea prin lege a codului ALLEA
drept cod naţional de etică, urmând ca celelalte coduri şi procedurile
privind cercetarea din instituţiile şi unităţile de cercetare să fie
puse în concordanţă cu acesta.

Pe lângă aceste consideraţii, observăm că legea 206/2004 cuprinde o
serie de prevederi de natura unui cod de etică (art. 4), privind însă
doar unele obligaţii ale cercetătorilor şi unele aspecte în
procedurile de analiză şi sancţionare a abaterilor. Acestea sunt
conforme cu spiritul codului ALLEA, dar acoperă doar o parte din
prevederile acestuia. Aceste prevederi ar putea fi abrogate în
favoarea codului ALLEA, care este mai extensiv, sau ar putea fi
completate. În orice caz, orice eventuală contradicţie ar trebui
corectată în legea 206.


Formulări generale (nivel de legislaţie primară)

 I. (1) ``Codul European de Conduită pentru Integritate în
Cercetare-Dezvoltare'' adoptat în 2017 de Federaţia Academiilor
Europene (ALLEA) este obligatoriu pentru toţi cercetătorii
şi toate organizaţiile de cercetare finanţate din fonduri publice
din România. 

(2) Codurile de etică ale instituţiilor, codurile de etică şi
deontologie pe domenii, codurile de etică universitară precum şi
procedurile interne ale organizaţiilor de cercetare şi ale
organizaţiilor de finanţare a cercetării vor fi puse în concordanţă cu
codul de conduită menţionat la (1), în termen de 180 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei.

(3) Codul de conduită menţionat la (1) este Codul de Etică şi Deontologie Profesională a
Personalului de Cercetare-Dezvoltare
 (menţionat la art. 38 din legea 319/2003 şi la art. 7 din legea 206/2004).

II. [Tranzitoriu] În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei:

(1) Instituţiile şi unităţile de drept public din sistemul naţional de
cercetare-dezvoltare (menţionate la art. 7 din OG57/2002), precum şi
instituţiile şi unităţile de drept privat (menţionate la art. 8 din
OG57/2002) care derulează proiecte finanţate din fonduri publice, au
obligaţia să pună în concordanţă cu Codul de Conduită menţionat la I,
următoarele documente interne:

(a) codul de etica sau de conduită a personalului de cercetare-dezvoltare
(b) codul de etică şi deontologie profesională universitară din carta
universitară, menţionat la art. 128 din Legea 1/2011
(c) toate procedurile interne care au impact asupra activităţilor de
cercetare-dezvoltare

(2) CEMU va pune în concordanţă cu Codul de Conduită
menţionat la I, Codul de referinţă al eticii şi deontologiei
universitare, care va fi aprobat de Ministerul Educaţiei şi adoptat
prin hotărâre a Guvernului României;

III. CNECSDTI va elabora (a) codul de procedură pentru investigarea
abaterilor de la Codul de Conduită (menţionat la I); (b) codurile
de bună conduită pe domeniile mari ale ştiinţei ((i) ştiinţe naturale
şi exacte; (ii) ştiinţe agricole; (iii) ştiinţe inginereşti; (iv) ştiinţe
medicale şi de sănătate; (v) ştiinţe sociale şi economice; (vi) ştiinţe umaniste)
care vor fi adoptate prin ordin al conducătorului Autorităţii de Stat
pentru Cercetare-Dezvoltare.


Formulări specifice (nivel de legislaţie secundară)


Legislaţie internă existentă


ro-lege-1-2011-2022-art-124
CITAT: 
 (1) Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară: 
a) să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul 
învăţământului superior; 
b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în 
învăţământul superior; 
c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de eticăşi deontologie 
profesională aprobat de senatul universitar; 
d) să asigure eficienţa managerialăşi eficienţa utilizării resurselor, în cazul universităţilor de stat, şi a 
cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituţional;

 e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;

 f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi 

drepturile şi libertăţile studenţilor.

 (2) În cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului şi a 
prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv. 


ro-lege-1-2011-2022-art-128
CITAT: 
 (1) Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot spaţiul 
universitar. 
(2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la: 
a) modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere sau 
care fac parte din structurile şi organismele de conducere ale universităţii, în conformitate cu legislaţia în 
vigoare;

 b) Codul de eticăşi deontologie profesională universitară;

 c) modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;

 d) condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care 
sunt utilizate;

 e) condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici în vederea 
unor programe de cercetare fundamentalăşi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor 
cu studii universitare;

 f) condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu alte 
organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale; 
g) modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii, 
necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice; 
h) modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei de învăţământ 
superior, încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale; 
i) modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi sindicatele personalului 
didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile studenţeşti legal constituite; 
j) oricare alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar şi care corespund legislaţiei în 
vigoare.

 (3) Carta universitară se elaboreazăşi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu 
comunitatea universitară. 
(4) Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în 
conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. 
(5) Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului Educaţiei, Cercetării, 
Tineretului şi Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluţia privind avizul de 
legalitate se emite de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în termen de maximum 
30 de zile de la data solicitării instituţiei de învăţământ superior. 
(6) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată 
potrivit procedurii aprobării tacite. 
ro-lege-1-2011-2022-art-130
CITAT: 

 (1) Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de eticăşi deontologie profesională universitară. 
Acesta face parte din Carta universitarăşi include obligatoriu:

 a) stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;

 b) prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu 
pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de 
conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi 
numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, 
rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;

 c) măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de 
licenţă, master, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente.

(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel târziu
până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport
privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul
universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest
raport include cel puţin:

a) situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli; 
b) situaţia fiecărui program de studii; 
c) situaţia personalului instituţiei; 
d) rezultatele activităţilor de cercetare; 
e) situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii; 
f) situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare; 
g) situaţia posturilor vacante; 
h) situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.


 (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie 
fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public. 



 
ro-lege-1-2011-2022-art-170
CITAT: 

(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, 
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de 
CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de eticăşi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a 
Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau 
simultan: 
a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; 
b) retragerea titlului de doctor; 
c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza 
concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.

(2) Reacreditarea şcolii doctorale se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi, 
numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. 

(3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea 
acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt 
validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt 
condiţii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 

(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de 
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU. 

;CAPITOLUL IV

;Organizarea învăţământului postuniversitar

 
ro-lege-1-2011-2022-art-218
CITAT: 

 (1) Consiliul Naţional de Statisticăşi Prognoză a Învăţământului Superior are ca atribuţii principale 
elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza 
evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare 
acestor indicatori. 
(2) Consiliul de Eticăşi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică universitarăşi are 
ca principale atribuţii: 
a) moniizarearea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învăţământ 
superior; 
b) auditarea comisiilor de etică din universităţi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. 
Acest raport se face public; 
c) constatarea încălcării de către o instituţie de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de prezenta 
lege; 
d) elaborarea şi publicarea Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, care este undocument public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Eticăşi Management Universitar se bazează pe 
principiile şi procedurile elaborate în acest document.

 (3) Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este organismul 
prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologicăşi 
inovare, cu modificările şi completările ulterioare. 
ro-lege-1-2011-2022-art-310
CITAT:  
Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţificăşi activitatea universitară: 
a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; 
b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; 
c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare. 

 


ro-lege-206-2004-2022-art-1
CITAT: 

 (1) Buna conduită în activităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologicăşi de inovare, denumite în 
continuare activităţi de cercetare-dezvoltare, se bazează pe un ansamblu de norme de bună conduităşi de 
proceduri destinate respectării acestora. 
(2) Normele de bună conduită sunt prevăzute în prezenta lege şi sunt completate şi detaliate în Codul de 
eticăşi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare, denumit în continuare Codul de 
etică, prevăzut de Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum şi în 
codurile de etică pe domenii, elaborate conform art. 7 lit. b). 
(3) Procedurile destinate respectării acestor norme sunt reunite în Codul de etică, cu respectarea 
prevederilor prezentei legi şi ale Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. 
(4) Respectarea acestor norme de către categoriile de personal ce desfăşoară activităţi de 
cercetare-dezvoltare, prevăzute în Legea nr. 319/2003, precum şi de către alte categorii de personal, din 
mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare-dezvoltare, determină buna conduită 
în activitatea de cercetare-dezvoltare. 
ro-lege-206-2004-2022-art-2
ro-lege-206-2004-2022-art-4
ro-lege-206-2004-2022-art-7
CITAT:  
Consiliul Naţional de Etică are următoarele atribuţii: 

a) propune modificări ale Codului de etică; 
b) elaborează coduri de etică pe domenii ştiinţifice, pe care le propune spre aprobare autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare; 
c) *** Abrogată 
 d) urmăreşte aplicarea şi respectarea de către unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de 
către personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduită moralăşi 
profesională;
 e) formulează opinii şi recomandări în legătură cu problemele de natură etică ridicate de evoluţia ştiinţei 
şi a cunoaşterii; 
 f) analizează cazurile referitoare la încălcarea normelor de bună conduită, în urma sesizărilor sau 
contestaţiilor ori prin autosesizare;
 f^1) emite hotărâri prin care se constată dacă a fost realizată o abatere de la normele de bună conduită; în 
cazurile în care au fost constatate abateri, hotărârile numesc persoana sau persoanele fizice vinovate de 
respectivele abateri şi stabilesc sancţiunile ce urmează a fi aplicate; 
 g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. 
 
ro-lege-206-2004-2022-art-13
CITAT: 

 La elaborarea normelor referitoare la etică, precum şi în derularea efectivă a activităţilor de 
cercetare-dezvoltare şi inovare se vor respecta reglementările internaţionale la care România este parte. 
 
ro-lege-206-2004-2022-art-15
CITAT: 

 Codurile etice pe domenii ale cercetării se elaborează de Consiliul Naţional de Etică, în termen de 180 de 
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat 
pentru cercetare-dezvoltare.

 


ro-lege-319-2003-2022-art-5
CITAT: 

 Personalul de cercetare-dezvoltare:

 a) asimilează, utilizeazăşi generează noi cunoştinţe şi aplică cele mai bune practici în domeniul specific 
de activitate;

 b) respectă misiunea cercetării, etica şi deontologia profesională.

 
ro-lege-319-2003-2022-art-38
CITAT: 

 În termde 6 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare 

va elabora Codul de eticăşi deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare, care se aprobă 
prin hotărâre a Guvernului. 

#CIN

 NOTĂ:

 Repucem mai ai jos prevederile art. 41 din Legea nr. 45/2009 (#M1). 
#M1

 (1) Personalul contractual al unităţilor de cercetare-dezvoltare reorganizate se preia de noua unitate, fără 
concurs. 
(2) Ocuparea funcţiilor de director general sau director, după caz, la unităţile şi instituţiile de drept public 
de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 28 se face prin concurs, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi 
reînnoit o singură dată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu respectarea legislaţiei în vigoare. La concursul 
pentru ocuparea funcţiei de director pot candida absolvenţi cu studii superioare, cu sau fără grad ştiinţific, cu 
experienţă managerială, prin derogare de la prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de 
cercetare-dezvoltare. 
(3) Din comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director general face parte câte un reprezentant al 
Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi 
al ASAS.

Legislaţie şi recomandări europene


ue-standard-research-integrity-code-2017 (2 comentarii) European Code of Conduct for Research Integrity
ue-standard-horizon-eu-model-2021 Horizon Europe Model Grant Agreement
CITAT:  

Pag. 4.

and
on the other part,
1. ‘the coordinator’: [COO legal name (short name)], PIC [number], established in [legal address],
[and the following other beneficiaries, if they sign their ‘accession form’ (see Annex 3 and Article 40):

Pag. 87.

In addition, the beneficiaries must respect the
fundamental principle of research integrity — as set out in the
European Code of Conduct for Research Integrity (49).

49. European Code of Conduct for Research Integrity of ALLEA (All European Academies).


ue-regulament-695-2021 Regulation (EU) 2021/695 of the European Parliament and of the Council of 28 April 2021 establishing Horizon Europe--the Framework Programme for Research and Innovation, laying down its rules for participation and dissemination, and repealing Regulations (EU) No 1290/2013 and (EU) No 1291/2013


ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-1a
CITAT: 
Etica și integritatea C-I: cercetătorii, procesele de cercetare și sistemul de C-I în ansamblu ar trebui să 
respecte norme și practici stricte în materie de etică și integritate, care stau la baza unei cercetări responsabile 
și demne de încredere, fără interferențe necuvenite – o condiție prealabilă pentru atingerea excelenței – care 
susțin responsabilitatea cercetătorilor în ceea ce privește evitarea lipsei de imparțialitate și a „scurtăturilor” 
metodologice și combaterea răspândirii pseudoștiințelor și a dezinformării prin intensificarea eforturilor de 
diseminare a informațiilor științifice și a pedagogiei aferente;



ue-rezolutie-2524-2021-2022-ctx-d
CITAT: întrucât cercetarea trebuie să se bazeze pe principiile fundamentale ale integrității cercetării, iar Codul european de 
conduită pentru integritatea cercetării elaborat de Federația Europeană a Academiilor de Științe și Umaniste (ALLEA) ar 
trebui considerat o referință pentru comunitatea de cercetare; întrucât independența și obiectivitatea sunt 
elemente-cheie pentru edificarea și menținerea încrederii în știință;

actualizat la 2022-06-27 19:19:43