Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

P-AA-REZULTATE

[Dezbatere reforma legislativa]

PROBLEMA care priveşte:

Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.

 Modernizarea regimului rezultatelor de
  cercetare în conformitate cu politicile privind ştiinţa deschisă şi
  cu recomandările UE privind valorificarea rezultatelor de cercetare,
  precum şi cu legislaţia naţională şi europeană privind dreptul de
  autor, drepturile conexe, brevetarea, arhivarea şi regimul
  informaţiilor clasificate, urmărind şi introducerea unui regim care
  să stimuleze pozitiv cercetătorii să îşi valorifice rezultatele în
  aplicaţii practice, inclusiv comerciale.

OBSERVATIE Probleme identificate în comunicatul Ad Astra din 25 februarie 2022.
aa20220225 (5 comentarii) Comunicat Ad Astra privind reforma legislativă a cercetării, din 25 februarie 2022
p-aa-definitii (2 comentarii) Actualizarea şi completarea definiţiilor
p-aa-statcontab (1 comentariu) Normarea coerentă a contabilităţii şi statisticii
p-aa-unificare (1 comentariu) O legislaţie unitară, aplicabilă tuturor componentelor sistemului CDI.
p-aa-era (1 comentariu) Adaptarea legislaţiei la Aria Europeană a Cercetării.
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
p-aa-societati (1 comentariu) Includerea societăţilor ştiinţifice naţionale în toate consultările şi în planificarea strategică
p-aa-cariera (1 comentariu) Reforma carierei de cercetător în conformitate cu dezvoltările din UE
p-aa-normative-lipsa (15 comentarii) Completarea legislaţiei cu componentele lipsă
p-aa-organisme-finantare (1 comentariu) Reglementarea organismelor de finanţare a cercetării
p-aa-doctorate (1 comentariu) Extinderea stagiilor doctorale şi postdoctorale la întregul sistem ştiinţific.
p-aa-noi-unitati (1 comentariu) Regulementarea modului de înfiinţare de noi unităţi de cercetare pentru modernizarea profilului naţional al cercetării pe domenii.

OBSERVATIE Direcţia reformei regimului rezultatelor de cercetare.
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-art-75 (3 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-art-76 (2 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-art-77 (3 comentarii)
ro-hg-1265-2004 (3 comentarii) Norme metodologice privind programele, proiectele şi acţiunile cuprinse în PNCDI
ro-hg-1266-2004 (3 comentarii) Norme metodologice privind programele, proiectele şi acţiunile cuprinse în planurile sectoriale.
ro-lege-8-1996 (2 comentarii) Drepturile de autor şi drepturile conexe
ro-lege-64-1991 (1 comentariu) Legea 64/1991 privind brevetele de invenţie.
ro-lege-16-1996 (1 comentariu) Arhivele naţionale.
ue-recomandare-416-2008 (1 comentariu) Gestionarea proprietăţii intelectuale în activităţile de transfer de cunoştinţe şi Codul de bune practici pentru universităţi şi alte organizaţii publice de cercetare
opensci2020 (1 comentariu) Politica stiintei deschise (la nivelul UE)
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
aa20220225 (5 comentarii) Comunicat Ad Astra privind reforma legislativă a cercetării, din 25 februarie 2022

 Considerăm că scopul general al revizuirii regimului rezultatelor de
cercetare ar trebui să includă modernizarea acestuia în conformitate cu:

- politicile UE, politicile naţionale şi bunele practici emergente
  privind ştiinţa deschisă 

- recomandările UE privind valorificarea rezultatelor de cercetare

- legislaţia naţională şi europeană privind dreptul de autor,
  drepturile conexe, brevetarea, arhivarea şi regimul informaţiilor
  clasificate

- necesitatea programatică a introducerii unui regim care să
  stimuleze pozitiv cercetătorii să îşi valorifice rezultatele în
  aplicaţii practice, inclusiv comerciale.

OBSERVATIE Ambiguitate în definiţia şi utilizarea termenului de 'lucrare ştiinţifică'.
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-def-17 (1 comentariu)
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.

 La definiţia 17 din legea cercetării, `lucrarea' este o parte
dintr-un proiect, care are un obiectiv specific; in vreme ce la art 74
din aceeasi lege, lucrarea este dată ca o formă de rezultat--dar
proiectul si rezultatele proiectului sunt doua notiuni
disjuncte.

OBSERVATIE Clarificarea categoriilor de rezultate de cercetare.
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
mf15 (3 comentarii) Frascati Manual 2015 Guidelines for Collecting and Reporting Data on Research and Experimental Development
ro-lege-8-1996-2019-art-7 (1 comentariu)
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
aa20220225 (5 comentarii) Comunicat Ad Astra privind reforma legislativă a cercetării, din 25 februarie 2022

  Per ansamblu, considerăm că acest articol defineşte în mod defectuos
rezultatele de cercetare, cel mai grav fiind faptul că ignoră
principalul tip de rezultat--articolul ştiinţific primar; restrânge
inutil definiţia asupra cercetării-dezvoltării prin contracte de
finanţare din fonduri publice; nu clasifică adecvat aceste rezultate
şi nu face diferenţa esenţială, de exemplu, între cunoştinţe (cum ar
fi un procedeu) şi reprezentarea materială a acestora (de exemplu, o
documentaţie a procedeului) şi între opere şi drepturile aferente.

Articolul mai conţine o definiţie a ``persoanei juridice executante''
al cărei loc s-ar găsi mai degrabă la secţiunea de definiţii, alături
de definiţiile altor categorii de persoane, într-o sistematizare coerentă. 

Necesitatea şi importanţa recunoaşterii articolelor ştiinţifice primare.

O deficienţă gravă a art. 74 este faptul că nu include articolul
stiintific publicat, evaluat inter pares, ca rezultat al
cercetarii. Virtual, toate analizele statistice ale cercetării, pe
plan mondial, numără articolele evaluate inter pares (engl.
  peer-reviewed) de un fel sau de altul, ca principale
rezultate. Normativele introduse de CNATDCU pentru evaluarea carierei
cercetătorilor se axează pe aceste articole şi toate finanţările
pentru cercetare, în România şi în orice alte ţări, solicită în
principal, ca rezultate astfel de articole. Cu toate acestea, în lege,
nu apar explicit.

Articolele evaluate inter pares şi brevetele de invenţie sunt
principalele mijloace prin care se diseminează rezultatele de
cercetare şi sunt singurele mijloace pentru care există o
  evaluare şi o atestare independentă a celor 5 cerinţe ce trebuiesc
îndeplinite simultan pentru ca o activitate (şi rezultatul acesteia)
să fie considerată o activitate de cercetare--dezvoltare: noutate,
creativitate, transferabilitate, planificare, impredictibilitate a
rezultatului, precum şi substanţialitatea şi corectitudinea acestuia.

Asupra oricăror altor rezultate, dintre cele enumerate la art. 74(1),
există o îndoială privind aceste caracteristici---de unde nu rezultă
că nu poate fi importantă recunoaşterea şi gestiunea lor.

În concluzie, considerăm că articolele ştiinţifice primare, publicate
după o recenzie inter pares (peer review) şi brevetele ar trebui
identificate distinct ca reprezentând principalele rezultate de cercetare,
alte obiecte fizice sau informaţionale fiind clasificate separat.

Menţionăm că, deşi obiecte din categoriile menţionate la art. 74(1)
pot fi rezultate de cercetare, sau pot fi generate cu necesitate în cursul
activităţii de cercetare, există numeroase obiecte din aceste categorii
care nu sunt de fapt rezultate de cercetare, nefiind noi şi nefiind
rezultatul unei activităţi creative.

Legea ar trebui să facă distincţia între cele care sunt generate în
activităţile de cercetare şi cele care nu, cele care sunt rezultate
propriuzise, noi, creative, transferabile etc, şi cele care nu, cele
care nasc drepturi morale sau patrimoniale şi cele care nu (vezi mai
jos). Fiecare categorie are, cu necesitate, un regim juridic specific
şi de asemenea un regim contabil, de identificare, arhivare şi de
confidenţialitate specific. Aceste specificităţi ar trebui reflectate
diferenţiat în lege.

Regimul propunerilor de cercetare.

Propunerile de cercetare înglobează, de obicei, rezultatele unor
activităţi anterioare de cercetare-dezvoltare, sunt produsul unei
activităţi creative importante şi sunt opere protejate explicit prin
legea 8/1996 (art. 7 punctul b, sub titlul de `proiecte ştiinţifice').


Propunerile de cercetare sunt documente confidenţiale, cu distribuţie
strict limitată, care trebuie însă dezvăluite organizaţiilor de cercetare,
finanţatorilor, evaluatorilor, etc.

Regimul juridic al acestor propuneri şi obligaţiile diverşilor actori
care intră în contact cu acestea ar putea fi stabilite prin lege
şi în hotărârile de guvern care operaţionalizează competiţiile de finanţare,
precum şi în legea privind deontologia cercetării.

Aria de cuprindere a legii.

În formularea actuală, art. 74 se referă la ``rezultatele
activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui
contract finanţat din fonduri publice'', ale căror tipuri le
enumeră. Indiferent de unde ar fi finanţate însă, rezultatele
activităţilor de cercetare-dezvoltare sunt de aceleaşi tipuri iar
legea ar trebui sa normeze asupra tuturor activităţilor, deci aici nu
ar mai trebui făcută calificarea ``în baza derulării unui contract
finanţat din fonduri publice''.

O secţiune a legii ar trebui să precizeze regimul general al
rezultatelor, indiferent de sursa lor de finanţare; eventual o alta ar
putea să stipuleze caracteristici specifice celor obţinute din fonduri
publice.

Formularea `derulării unui contract finanţat din fonduri publice',
menţiunea ``persoanei juridice executante'' şi a `contractorului' introduc
încă nişte diviziuni arbitrare şi nişte ambiguităţi. Se încadrează aici
activităţile de cercetare ale cadrelor din universităţile publice? Dar ale doctoranzilor?
Dar activităţile cu finanţare privată ale personalului din instituţiile publice
(care sunt platite şi din fonduri provenind de la buget)?

O revizuire spre clarificare şi sistematizare a acestor categorii ar
permite încadrarea mai bună a diverselor situaţii care apar în practică.

OBSERVATIE Clarificarea categoriilor de drepturi aferente rezultatelor de cercetare
ro-og-57-2002-2022-art-75 (3 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
aa20220225 (5 comentarii) Comunicat Ad Astra privind reforma legislativă a cercetării, din 25 februarie 2022

 Apartenenţa/proprietatea/custodia rezultatelor de cercetare-dezvoltare.

Art. 75 prevede cui `aparţin rezultatele' de cercetare obtinute
printr-un contract din fonduri publice şi cine le gestionează,
ignorând însă complet categoria esenţială a {em autorilor} (de
obicei, cercetători) care sunt singurii deţinători iniţiali ai drepturilor
asupra rezultatelor şi confundând, foarte grav, rezultatele cu drepturile
patrimoniale asupra acestora. De asemenea, articolul foloseşte o terminologie
confuză, cu mai mulţi termeni pentru (aproximativ) aceeaşi noţiune, fără o
coerenţă cu termenii similari din articolul anterior.

Observăm, mai întâi, că apar nişte `contractori', noţiune care pare
a se suprapune peste `persoanele juridice executante' din art. 74, dar care sunt numiţi
diferit şi redefiniţi---într-un mod similar dar nu identic, situaţie
care poate crea confuzii.

Apoi, aici se vorbeşte de `contract de cercetare-dezvoltare sau
inovare', în vreme ce la art. 74 de `rezultele activităţilor de
cercetare-dezvoltare, obţinute în baza unui contract finanţat din
fonduri publice'. Cititorul, care trebuie să aplice legea, se va întreba
dacă un anumit rezultat şi un anumit contract se încadrează cumva la art. 74
sau 75 sau la ambele sau la niciunul. Dacă, de exemplu, pe contract
scrie că e ``de inovare'' se încadrează la 75 dar nu la 74?

Între `cercetări' [termen nedefinit nicăieri] (art 75(1)) şi
`activităţi de cercetare-dezvoltare' (art 74(1)) se poate presupune,
sau nu, ca există o suprapunere, însă divergenţa de formulare poate da
naştere la nesfârşite dificultăţi de interpretare între părţi aflate
într-un litigiu pe aceasta temă.

În art. 75(1) este evocată legislaţia proprietăţii industriale
şi a drepturilor de autor, fără a se preciza de ce legi este vorba.

În materia drepturilor de autor, principala lege este legea 8/1996,
care precizează, în esenţă, că drepturile de autor sunt de două
feluri: patrimoniale (transferabile) şi morale (netransferabile) şi că
acestea se nasc în proprietatea autorului care este practic
întotdeauna o persoană fizică. Cele patrimoniale pot fi cesionate, cu
eventuale limitări, prin nişte acte anume, altor persoane, fizice sau juridice.

Dar, central în această chestiune este AUTORUL. Punctul (1) din art. 75 nu
menţionează nicaieri acest autor, menţionează contractori, persoane
juridice şi ``angajaţi ai acestora''.

Dar, 'angajati' nu sunt numai autorii unui rezultat, iar autorii unui
rezultat pot sa nu fie angajati.

De exemplu, un doctorand nu este angajat, are un contract de studii cu
universitatea (nu un contract de muncă), deşi proiectul sau doctoral
este de obicei finanţat din fonduri publice. Si, atunci, cui apartin
rezultatele?  Autorului--adică doctorandului, zice legea 8/1996,
universităţii sau 'angajaţilor' acesteia (adică nu doctorandului) s-ar
putea argumenta că scrie în legea cercetării.

Autori, deci proprietari ai drepturilor--cel putin iniţial--pot să fie
şi alte persoane fizice, care nu au nicio relaţie contractuală directă
cu ``persoana juridică executantă'' sau cu ``contractorul'', de
exemplu angajat sau alt fel de colaborator al unui prestator de
servicii sau alte persoane, din alte organizaţii din ţară sau din
străinătate care contribuie la rezultatele respective, de exemplu în
cadrul unor colaborări informale (adică nu bazate pe un act scris).

Pot fi angajaţi ai universitatii sau institutului, alţii decât
autorii, proprietari ai drepturilor (patrimoniale)? Logic ar fi că nu
pot (în afara de cazul ca ar cumpără, privat, unele din aceste
drepturi prin contracte de cesiune), dar textul art. 75(1) pare să
permită această posibilitate, pentru ca vorbeşte de `angajaţi', nu de
`autori'.

Pot deţine drepturi autorii neangajaţi de un anumit ``contractor''?
Art. 75(1) pare să excludă această posibilitate, dar ce se întâmplă
atunci cu drepturile pe aceştia le au prin legea 8/1996, art 10--13?

Natura `apartenenţei' rezultatelor

Articolul 74 şi 75 vorbesc despre `persoane juridice', respectiv
`contractori persoane juridice' care ar obţine nişte rezultate,
în mod `nemijlocit' în cadrul unor contracte.

În realitate, cei care obţin rezultate propriuzise de cercetare
într-un astfel de contract sunt întotdeauna cercetătorii, autori,
care pot fi angajaţi sau nu.

Unele drepturi patrimoniale aferente acestor rezultate pot fi transferate
respectivilor contractori (dar nu şi drepturile morale).

La art. 75(2) apar doi termeni noi: proprietarul şi administrarea proprietăţii.

begin{quote}
Legea cercetării, art. 75(2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la
alin. (1) sunt administrate de proprietarii acestora, cu toate
drepturile care decurg din calitatea de proprietar
end{quote}

Acest proprietar, sau termenul 'proprietate' nu apare nicăieri în altă parte.

S-ar putea presupune că e vorba de proprietatea intelectuală, adică
proprietatea drepturilor patrimoniale menţionate în legea 8/1996 şi
respectiv 64/1991 (a brevetelor de invenţie). Dar acolo e vorba de
proprietatea asupra unor {em drepturi} specifice, enumerate, în vreme
ce în art. 75 este vorba de aşa zisa proprietate asupra {em rezultatelor
în sine}.

Mai mult, unele dintre rezultatele menţionate la art. 74(1), de
exemplu `procedeele' (în sine) sunt excluse de la protejarea prin
drepturi de autor (art. 9 din legea 8/1996), deci nu pot naşte drepturi în proprietatea
cuiva---nici pomeneală să se găseasca chiar acestea într-o astfel de
proprietate.


În sfârşit, de ce ar fi obligat, aşa cum pare a fi prin (2),
proprietarul (indiferent cine ar fi acesta şi ce ar avea de fapt în
proprietate) să-şi administreze singur proprietatea!? De ce nu poate
delega această activitate unei alte entităţi (cum ar putea fi, să
zicem, un organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor)?
Punctul (2) ar părea să-i interzică, pur şi simplu, acest lucru. Ce se
întâmplă în cazul unor coproprietari care au obţinut împreună un
rezultat (de exemplu, coautori în sensul art. 6 din Legea 8/1996)?

Subiectul devine şi mai confuz la punctele (3) şi (4): apare o
`custodie' ce priveşte `documentaţiile, colecţiile şi bazele de date
de interes naţional'. Doar aceste trei categorii. Alte categorii de
rezultate de cercetare de la art. 74(1) nu sunt menţionate ca şi când
nu ar putea fi `de interes naţional'.

Această `custodie' nu poate fi exercitată de oricine, ci numai de
anumite organizaţii desemnate de autoritatea de stat. Dar aceasta pare
în contradicţie cu 75(2) care spune că proprietarii rezultatelor sunt
cei care le administrează. Ar rezulta că e o distincţie între
`administrare' şi `custodie'?

În fine, punctul (4) prevede ce se întâmplă cu această `custodie' în
cazul în care o astfel de organizaţie dispare, de exemplu se
privatizează: la dispoziţia autorităţii de stat, custodia este
încredinţată altcuiva.

Deşi sensul `custodiei', `administraţiei' şi `proprietăţii' în acest
articol de lege nu sunt definite, ansamblul pare să sugereze un fel de
drept al autorităţii de stat de a {em expropria,} prin simplu ordin,
fără a se menţiona vreo despăgubire, unele drepturi patrimoniale
asupra anumitor categorii de rezultate de cercetare în numele
``importanţei naţionale'', situaţie care ar părea să contravină
obligaţiei constituţionale a statului de a garanta proprietatea.

OBSERVATIE Înregistrarea şi transferul rezultatelor de cercetare.
ro-og-57-2002-2022-art-76 (2 comentarii)
ro-og-57-2002-2022-art-77 (3 comentarii)
p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
aa20220225 (5 comentarii) Comunicat Ad Astra privind reforma legislativă a cercetării, din 25 februarie 2022

 
Este neclar daca registrul special al rezultatelor, prevazut la
art. 77 satisface şi cerinţele de la art 76.  Este registrul prin care
se înregistrează în contabilitate, sau este un alt registru?

La art. 77 vorbeste de 'fiecare dintre persoanele juridice
executante', dar acest termen, mentionat anterior la art 74, se
referea executantii unor contracte de finantare din fonduri
publice. Ce se intampla cu rezultatele obtinute prin alte contracte de
finantare, sau in alt fel? Trebuie inregistrate!? Conform Art. 76, da,
trebuie înregistrate, pentru că nu califică 'rezultatele cercetării'
care trebuie înregistrate ca fiind din fonduri publice; conform
art. 77, da, trebuie înregistrate (pentru că vorbeşte de `toate
rezultatele cercetării') şi nu, pentru că vorbeşte de 'persoanele
juridice executante' care sunt definite la art. 74 ca referindu-se la
contractele din fonduri publice şi, oricum, se presupune că sunt
executanţi într-un contract care prevede acest rol.

Formularea pare să facă o confuzie între un rezultat şi un drept
patrimonial. Dreptul patrimonial face obiectul unei proprietăţi, poate
fi transferat, în totalitate sau în parte, catre unul sau mai mulţi
destinatari, simultan sau eşalonat în timp, deci poate fi considerat
un activ din punct de vedere contabil.

Dar, nu toate rezultatele nasc drepturi patrimoniale, niciunul dintre
aceste drepturi nu se naşte în proprietatea `persoanei juridice
executante' ci, practic întotdeauna, în proprietatea autorilor iar
unele dintre aceste drepturi pot fi transferate unor persoane juridice
(fie ele şi `executante'), altele nu.

Prin urmare, în contabilitatea persoanei juridice ar trebui
inregistrare acele drepturi {em patrimoniale} pe care persoana
juridică {em le detine} (le are în proprietate), împreună cu actele
prin care le-a dobândit---aceste drepturi putând fi dobândite doar
printr-un transfer de la autorii lor (în consecinţa contractului de
muncă al acestora şi prin alte acte). De asemenea, este de presupus că
şi actele prin care se transferă (eventual se vând, sau se închiriază)
unele dintre aceste drepturi ar trebui înregistrate.

E de neimaginat că doar unele dintre aceste proprietăţi (obţinute prin
contracte din fonduri publice) ar putea trebui înregistrate în
contabilitate iar altele nu, pentru că orice persoană juridică trebuie
să ţină evidenţa tuturor proprietăţilor sale, dar formularea din legea
cercetării pare să se limiteze la acestea.

Pe de altă parte, este rezonabil de presupus că persoana juridică
trebuie să ţină o evidenţă a tuturor activităţilor, cu efectele (şi
rezultatele acestora) deci ar trebui să fie arhivate şi conservate
obiectele sau documentaţiile generate în cursul activităţilor, chiar
dacă aceste rezultate nu sunt active transferabile.

Chestiunea arhivelor de cercetare nu este atinsă în legea cercetării
(cu excepţia unei menţiuni pasagere, dar pentru unele rezultate, la
art. 74(1) punctul e), dar este descrisă în termeni general în Legea
16/1996 privind arhivele naţionale.

Legea cercetării ar trebui să precizeze obligaţiile specifice ale
organizaţiilor de cercetare şi ale celor de finanţare a cercetării,
ale cercetătorilor şi altor deţinători de arhive din sistem în raport
cu aceste arhive şi interacţiunea lor cu Arhivele Naţionale.

Legea ar trebui să clarifice şi relaţia între obligaţiile de arhivare,
politicile ştiinţei deschise şi diversele categorii de patrimonii,
menţionate în lege fără definiţii, (de exemplu ``patrimoniul
ştiinţific naţional'' pe care guvernul trebuie să-l protejeze conform
art. 3 (3) c din legea cercetării). De asemenea, ar trebui clarificată
relaţia dintre aceste arhive şi infrastructură, unele dintre arhive
constituind baza pentru activităţi ulterioare de cercetare.

actualizat la 2024-12-19 18:54:39