Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Dezbatere privind reforma legislativă a cercetării
CADRUL NORMATIV

Funcţionarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare. Monitorizarea cercetării-dezvoltării

Legislaţie internă existentă

CITAT: 

 (1) Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de eticăşi deontologie profesională universitară. 
Acesta face parte din Carta universitarăşi include obligatoriu:

 a) stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;

 b) prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu 
pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de 
conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi 
numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează soţii, 
rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;

 c) măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de 
licenţă, master, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile aferente.

(2) Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel târziu
până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport
privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul
universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest
raport include cel puţin:

a) situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli; 
b) situaţia fiecărui program de studii; 
c) situaţia personalului instituţiei; 
d) rezultatele activităţilor de cercetare; 
e) situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii; 
f) situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare; 
g) situaţia posturilor vacante; 
h) situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.


 (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie 
fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public. 



 

CITAT: 

 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universităţii prezintă senatului universitar un raport 
referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care regia a fost cheltuită. 
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanţator sau 
de autoritatea contractantăşi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. 

CITAT: 

 (1) Pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului superior pentru 
piaţa muncii, se stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem 
de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici 
de referinţă la nivel european din domeniu. 
(2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin 
consultarea Consiliului Naţional de Statisticăşi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, 
a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU şi a Autorităţii Naţionale pentru Calificări, şi se aprobă prin hotărâre a 
Guvernului. Raportul anual privind starea învăţământului superior se bazează pe indicatorii prevăzuţi la alin. 
(1). 

CITAT: 

 (1) Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de 
cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face 
în conformitate cu o metodologie aprobatăşi aplicată de către senatul universitar. 
(2) Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt 
informaţii publice. 
(3) Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele 
acestuia, conform legii. 
(4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a unor 
standarde minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de către senatul 
universitar, şi clauze privind sancţionarea angajatului în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minimale, 
în conformitate cu legislaţia în vigoare. 

 

CITAT: 

 (1) La nivelul fiecărei universităţi funcţionează comisia de etică universitară. 
(2) Structura şi componenţa comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administraţie, 
avizată de senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional 
şi autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre 
funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de 
cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie. 
(3) Comisia de etică universitară are următoarele atribuţii: 
a) analizeazăşi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, 
conform Codului de eticăşi deontologie universitară; 
b) realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de 
cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar şi constituie un document public; 
c) contribuie la elaborarea Codului de eticăşi deontologie universitară, care se propune senatului 
universitar pentru adoptare şi includere în Carta universitară; 
d) atribuţiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 
e) alte atribuţii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii. 

CITAT: 

 (1) Programele şi proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare, acţiunile cuprinse în Planul naţional, 
planurile sectoriale şi alte programe de cercetare-dezvoltare, precum şi finanţarea instituţională de bazăşi 
finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei se realizează pe bază de contracte de 
finanţare. 

 (1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), programele şi proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare, 
precum şi acţiunile cuprinse în Planul naţional, în planurile sectoriale şi în programele-nucleu finanţate din 
surse bugetare se realizează pe bază de contracte de finanţare.

 (2) Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea programelor, 
proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor prevăzute la alin. (1^1) se elaborează de 
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei 
ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. 

CITAT: 
 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare autoritatea de stat pentru 
cercetare-dezvoltare, este organul administraţiei publice centrale de specialitate, care exercită atribuţiile 
autorităţii de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării. 
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare are, în principal, următoarele atribuţii în domeniu: 

 a) elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale;

 b) asigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea Strategiei naţionale;

 c) coordonarea la nivel naţional a politicilor guvernamentale;

 d) stimularea, susţinerea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţii de cercetare-dezvoltare; 

 e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare şi inovare sau părţi din 
acestea. 

 (3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget fonduri pentru 
cercetare, finanţează din acestea programe proprii sau sectoriale de cercetare, inclusiv granturi de cercetare, 
corelate cu strategia şi politicile naţionale în domeniu. 

Legislaţie şi recomandări europene

CITAT: 

Comisia și statele membre ar trebui să pună în aplicare un mecanism de coordonare consolidat, pentru a asigura 
progresul către prioritățile SEC. Acesta ar trebui să includă coordonarea și sprijinul la nivelul Uniunii, din etapele 
de planificare strategică și de concepere până la etapele de punere în aplicare și de monitorizare, printr-o serie de 
instrumente și procese de politică mai simple și mai puțin împovărătoare:

— o agendă de politici privind SEC aprobată de Consiliu, care să stabilească acțiunile SEC care urmează să fie 
puse în aplicare în comun și pe bază voluntară, într-un mod coordonat și flexibil, fără a crește sarcina 
administrativă a statelor membre, în sprijinul principiilor pentru C-I și al priorităților SEC stabilite în 
prezenta recomandare și ca răspuns la provocările cu care se confruntă comunitățile de C-I de la nivelul 
Uniunii și de la nivel național și societatea în ansamblu. Agenda de politici privind SEC ar trebui să fie clară, 
fezabilă și să ofere o valoare adăugată reală pentru Uniune, definind și descriind fiecare acțiune în vederea 
punerii sale în aplicare (la nivelul Uniunii și/sau la nivel național);


— un proces național sau un instrument de politici adaptat, utilizat în mod voluntar de fiecare stat membru, de 
exemplu sub forma unei strategii, a unui plan de acțiune național sau a unei foi de parcurs naționale privind 
SEC, pentru a identifica măsurile în curs de desfășurare sau planificate la nivel național sau regional care 
contribuie la punerea în aplicare a agendei de politici privind SEC și la alte domenii prioritare de acțiune 
comună;


— o platformă online ușor de utilizat, dedicată politicilor privind SEC, pentru informarea cu privire la (i) punerea 
în aplicare a agendei de politici privind SEC la nivelul Uniunii și la nivel național și la (ii) alte investiții, reforme 
și activități relevante care sprijină principiile și domeniile prioritare SEC stabilite în prezenta recomandare. 
Platforma online pentru politicile privind SEC ar trebui să se bazeze pe resursele și instrumentele existente și 
să reducă sarcina administrativă pentru statele membre și pentru Comisie.

CITAT: 

Statele membre și Comisia ar trebui să pună în aplicare un mecanism de monitorizare consolidat, pentru a asigura 
o bază adecvată pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete în cadrul SEC și pentru a furniza dovezi și 
analize în contextul semestrului european. Acesta ar trebui să includă următoarele:

— un tablou de bord al SEC, care să monitorizeze progresele către atingerea obiectivelor SEC la nivelul Uniunii, și 
un tablou de bord mai detaliat care să monitorizeze progresele către atingerea obiectivelor SEC la nivel 
național, printr-o combinație bogată de indicatori relevanți de intrare, de rezultat și de impact și analize 
calitative care să țină seama de diferitele circumstanțe ale statelor membre și să fie legate de prioritățile SEC. 
Tabloul de bord al SEC ar trebui actualizat periodic. Tabloul de bord al SEC ar trebui să evalueze consolidarea 
generală și progresul colectiv al priorităților SEC și ar trebui să prezinte doar date agregate la nivelul Uniunii;


— dialoguri periodice în materie de politici între statele membre și Comisie, atât la nivel bilateral, cât și 
multilateral, pentru a evalua și a orienta în mod activ punerea în aplicare a agendei de politici privind SEC, în 
special prin schimbul de bune practici și prin exerciții de învățare reciprocă, vor avea loc inclusiv în cadrul 
forumului SEC, în pofida altor dialoguri în materie de politici din cadrul Comitetului pentru Spațiul european 
de cercetare și inovare. Comisia va oferi sprijin suplimentar prin mecanismul de sprijin al politicilor din cadrul 
programului Orizont și prin instrumentul de sprijin tehnic.

Un sistem de monitorizare e un criteriu al condiţiei favorizante.

CITAT: 
CRITERIILE CONDIŢIEI FAVORIZANTE DE LA OBIECTIVUL DE POLITICA 1:
 
Obiectivul de politica 1. O Europă mai inteligentă, prin promovarea
unei transformări economice inovatoare și inteligente
 
Conditia favorizanta: Buna guvernanță a strategiei naționale sau
regionale de specializare inteligentă
 
Strategia sau strategiile de specializare inteligentă trebuie să fie
sprijinită (e) de:

1. O analiză la zi a provocărilor existente în ceea ce privește
diseminarea inovării și digitalizarea;

2. Existența unei instituții sau a unui organism național/regional
competent care să fie responsabil cu managementul strategiei de
specializare inteligentă;

3. Instrumente de monitorizare și evaluare pentru a măsura
performanțele în direcția atingerii obiectivelor strategiei;

4. Existența unei cooperări funcționale între părțile interesate
(„procesul de descoperire antreprenorială”);

5. Acțiuni necesare pentru îmbunătățirea sistemelor de cercetare și
inovare naționale sau regionale, după caz;

6. Acțiuni de sprijinire a tranziției industriale, după caz;

7. Măsuri de consolidare a cooperării cu partenerii din afara unui
anumit stat membru în domeniile prioritare sprijinite de strategia
de specializare inteligentă.

actualizat la 2024-12-19 18:54:39