Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Dezbatere privind reforma legislativă a cercetării
CADRUL NORMATIV

Funcţionarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare. Finanţarea publică prin competiţii de proiecte

Legislaţie internă existentă

CITAT: 

 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universităţii prezintă senatului universitar un raport 
referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care regia a fost cheltuită. 
(2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanţator sau 
de autoritatea contractantăşi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. 

CITAT: 

 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Ministerul 
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului din 
momentul semnării contractului de finanţare. Pentru diferenţă, universităţile pot avansa fonduri din venituri 
proprii. 
(2) Mobilitatea interinstituţională a personalului de cercetare după principiul 'grantul urmează 
cercetătorul' este garantată prin prezenta lege şi se realizează prin metodologii elaborate de autorităţile 
contractante. Titularul grantului răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul 
de gestionare a grantului. 

 

CITAT: 

 Formele de iprijin pentru cadrele didactice, studenţii şi cercetătorii cu performanţe excepţionale includ:

 a) grani de de studii sau de cercetare la universităţi din ţară ori din străinătate, acordate pe bază de 
competiţie;

 b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat;

 c) aprobarea unor rute educaţionale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;

 d) crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere a inserţiei lor profesionale în ţară, astfel încât să 
valorifice la nivel superior atât talentul, cât şi achiziţiile realizate prin formare. 



 

CITAT: 

 (1) Învăţământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu 
taxă, în condiţiile legii. 
(2) În învăţământul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare 
prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de 
verificare, care depăşesc prevederile planului de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru 
activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar. 
(3) Finanţarea învăţământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanţă cu 
următoarele cerinţe: 
a) considerarea dezvoltării învăţământului superior ca responsabilitate publicăşi a învăţământului, în 
general, ca prioritate naţională; 
b) asigurarea calităţii învăţământului superior la nivelul standardelor din Spaţiul European alÎnvăţământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăţeni ai unei 
societăţi democratice bazate pe cunoaştere;

 c) profesioializarea resurselor umane în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii; 
d) dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice şi creaţiei artistice universitare pentru 
integrarea la vârf în viaţa ştiinţifică mondială.

 (4) Execuţia bugetară anuală a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face publică. 
(5) Finanţarea învăţământului superior de stat poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribuţia altor 
ministere, pentru acele instituţii de învăţământ superior care pregătesc specialişti în funcţie de cerinţele 
ministerelor respective, precum şi prin alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. 
(6) Toate resursele de finanţare ale universităţilor de stat sunt venituri proprii. 
(7) Statul poate sprijini învăţământul superior particular acreditat. 
(8) Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare pot primi donaţii din ţarăşi din străinătate, în 
conformitate cu prevederile legale în vigoare. 

CITAT: 
 (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare autoritatea de stat pentru 
cercetare-dezvoltare, este organul administraţiei publice centrale de specialitate, care exercită atribuţiile 
autorităţii de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării. 
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare are, în principal, următoarele atribuţii în domeniu: 

 a) elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale;

 b) asigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea Strategiei naţionale;

 c) coordonarea la nivel naţional a politicilor guvernamentale;

 d) stimularea, susţinerea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţii de cercetare-dezvoltare; 

 e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare şi inovare sau părţi din 
acestea. 

 (3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget fonduri pentru 
cercetare, finanţează din acestea programe proprii sau sectoriale de cercetare, inclusiv granturi de cercetare, 
corelate cu strategia şi politicile naţionale în domeniu. 

CITAT:  
Ordonatorii principali de credite, care au alocate prin bugetul de stat sume pentru cercetare ştiinţifică, le 

utilizează pentru finanţarea programelor proprii, inclusiv pentru granturi de cercetare. 

CITAT:  
Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din fonduri de la bugetul de stat se face astfel: 
a) prioritar, în sistem competiţional, pe programe şi proiecte; 
b) în sistem direct. 

CITAT: 

 (1) În vederea asigurării finanţării în sistem competiţional, pe programe, a activităţilor de 
cercetare-dezvoltare şi inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare elaborează, planificăşi 
execută: 
a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului naţional, detaliat pe programele componente, care 
se aprobă prin hotărâre a Guvernului o dată cu aprobarea Planului naţional;

 b) alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional, încadrată în limita bugetului multianual total aprobat, 
actualizat cu rata inflaţiei, după caz, precum şi în prevederile anuale ale bugetului de stat;

 c) plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor pentru programele din Planul naţional, o dată cu 
legea bugetului de stat;

 d) alocaţiile bugetare anuale pentru alte programe sau sisteme de finanţare competiţională care nu se 
includ în Planul naţional;

 e) alocaţiile bugetare anuale pentru alte categorii de cheltuieli, prevăzute şi detaliate conform art. 58.

 (2) Alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional se constituie ca buget anual de plăţi şi se detaliază pe 
programele în derulare sau care se lansează în anul respectiv, în funcţie de necesarul de plăţi estimat pentru 
fiecare program. 
(3) Stabilirea bugetelor anuale de plăţi pentru programele din Planul naţional, în conformitate cu legile 
bugetare anuale, se face prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, după 
aprobarea prin lege a bugetului de stat. 
(4) Plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor, aprobat prin legile bugetare anuale, pentru 
programele din Planul naţional reprezintă nivelul maxim de contractare din anul curent, pentru fiecare din 
anii următori, a sumelor aferente programelor a căror execuţie se realizează pe unul sau mai mulţi ani. 
Angajamentele cumulate din anii anteriori şi până la finele anului curent, pentru anul următor, nu pot depăşi 
bugetul aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăşi 75%, 
respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs. 

CITAT: 

 Alocaţiile bugetare anuale pentru programele sau sistemele de finanţare competiţională neincluse în 
Planul naţional se detaliază pe domeniile şi/sau obiectivele specifice acestora, în funcţie de necesarul de 
plăţi estimat pentru fiecare, pentru contractele noi şi în derulare, prin ordin al ordonatorului principal de 
credite.

 

CITAT: 

 Institutele naţionale şi unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice pot contracta, în 
sistem direct, cu organul administraţiei publice centrale sub coordonarea căruia funcţionează lucrări 
solicitate de acesta, în domeniul de specialitate specific. 

 

CITAT: 

 Din categoria lucrărilor din domeniul de specialitate prevăzute la art. 66 fac parte numai lucrări care 
corespund profilului de specialitate al instituţiei respective şi pentru care aceasta dispune de potenţialul 
uman şi de baza materială pentru a le realiza, încadrate în următoarele categorii:

 a) elaborarea de studii tehnice, prognoze, strategii şi lucrări-suport pentru strategia sectorialăşi cea 
naţională;

 b) lucrări de fundamentare şi susţinere a iniţiativelor legislative şi politicilor în domeniu;

 c) lucrări-suport de adaptare şi extindere a legislaţiei existente în vederea preluării acquisului comunitar în 
domeniu;

 d) lucrări privind elaborarea şi realizarea planurilor de acţiuni pentru punerea în aplicare a legislaţiei 
comunitare preluate;

 e) consultanţă, expertiză în domeniul de specialitate;

 f) servicii tehnologice: analize, măsurători, testări, expertizări, certificări, altele similare;

 g) realizarea de sisteme informaţionale şi aplicaţii software pentru informatizarea activităţilor operaţionale 

din respectivul sector sau domeniu de activitate.

 

Legislaţie şi recomandări europene

CITAT: 
Urmărirea excelenței: angajamentul de a programa, de a efectua sau de a sprijini o cercetare de cea mai înaltă 
calitate posibilă, cu scopul de a atinge și a recompensa excelența ca o condiție prealabilă pentru a obține un 
impact la nivel științific, tehnologic, economic, precum și la nivelul politicilor și al societății, extinzând astfel 
baza generală de cunoștințe a Europei. Toate acestea implică faptul că sprijinul public pentru C-I ar trebui să 
vizeze selectarea și finanțarea inițiativelor de înaltă calitate – calitatea presupune că cercetarea este de nivel 
mondial, produce rezultate verificabile și reproductibile și se realizează prin procese și metodologii de 
cercetare transparente și printr-un management al cercetării care să permită reutilizarea sistematică a 
rezultatelor anterioare. Sistemul de evaluare a cercetării – pentru cercetare, cercetători, echipe și instituții – ar 
trebui să respecte acest principiu și să recompenseze calitatea în consecință; sprijinul public ar trebui să 
recunoască faptul că cercetarea fundamentală este esențială pentru asigurarea excelenței, a atractivității și a 
avantajului competitiv al ecosistemelor C-I și ar trebui să găsească un echilibru între cercetarea „motivată de 
curiozitate” și cercetarea „orientată spre obiective specifice”;

CITAT: invită statele membre să adopte un Pact pentru cercetare și inovare în Europa, care să includă următoarele 
angajamente ce trebuie îndeplinite până în 2030: să crească cheltuielile publice pentru C&I de la nivelul mediu actual de 
0,81 % din PIB la 1,25 % într-un mod coordonat la nivelul UE; să crească finanțarea publică națională pentru C&D 
a programelor comune și a parteneriatelor europene de la nivelul actual de puțin sub 1 % la 5 %; și să ajungă la un acord 
comun asupra domeniilor prioritare pentru acțiunea SEC (atât orizontale, cât și tematice);

CITAT: evidențiază că cercetarea fundamentală se referă la activitățile oamenilor de știință care investighează chestiuni în 
scopul consolidării cunoștințelor, independent de profitabilitatea economică sau de aplicabilitatea pe termen scurt;

actualizat la 2023-12-07 18:14:07