Pagina Ad Astra pentru dezbaterea
reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat
opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este
specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ... |
Art. 74--77 din OG57/2002 nu fac distincţia între date şi rezultate de cercetare, însă enumerările de la art. 74 indică faptul că este vorba şi de date şi de rezultate sub titulatura generală `rezultate'. Datele din cercetare sunt elemente informaţionale şi de altă natură care au rezultat din activitatea de cercetare. Datele nu sunt tratate nicăieri în altă parte în legislaţia primară a cercetării şi ar trebui făcută această distincţie. Directiva UE 1024/2019, care trebuia transpusă în legislaţia naţională până în 2021, prevede obligativitatea publicării datelor de cercetare, în condiţii FAIR, atunci când activităţile de cercetare-dezvoltare au fost finanţate din fonduri publice. Aceasta include atât beneficiarii de drept public cât şi pe cei de drept privat ai finanţărilor din fonduri publice. Legislaţia naţională, primară şi secundară, trebuie să permită oricărui cercetător şi orcărui administrator al unei organizaţii de cercetare, pentru fiecare set de date, răspunsul fără ambiguitate la următoarele întrebări: A. CE CATEGORII DE DATE TREBUIE FĂCUTE PUBLICE? În literatura de specialitate, prin 'date de cercetare', termen care se foloseşte de obicei în loc de `date şi materiale de cercetare' se pot înţelege mai multe categorii de obiecte (enumerate exemplificativ): date primare brute, seturi de date primare finite, înregistrări diverse, documentatii aferente experimentelor (protocoale experimentale, caiete de laborator, consimţăminte informate, scheme, buletine de măsurare/investigaţii, fotografii, filme etc), programe de prelucrare sau de simulare, date de ieşire (rezultate de prelucrare sau simulare), eşantioane, specimene, fosile, artefacte arheologice, diverse preparate (de exemplu, pentru microscopie, exemplare prezervate în diverse moduri), fiinţe (culturi de micro-organisme, culturi celulare, populaţii de organisme macroscopice), montaje, manuscrise ale unor viitoare lucrări, descrieri de invenţii, propuneri de cercetare (de proiecte), date administrative ale proiectelor, comunicări (de pildă mesaje email) etc. În principiu, toate datele şi materialele pe care se bazează un rezultat ştiinţific trebuie păstrate pentru a permite ulterior replicarea experimentului, validarea independentă (definitorie pentru caracterul ştiinţific) precum şi investigarea cauzelor eventualelor ireproductibilităţi, discordanţe sau suspiciuni de fraudă. Nu rezultă automat că toate trebuie şi făcute publice. Definiţia 'datelor provenite din cercetare' din directivă care se limitează la 'documente în format digital', combinată cu definiţia documentului, care desemnează prin document 'orice conţinut' sugerează că este vorba de orice conţinut în format digital produs în cursul activităţilor de cercetare ştiinţifică care este folosit ca dovadă în procesul de cercetare. Această definiţie exclude materiale cum ar fi organismele vii, pare a include toată documentaţia şi toate seturile de date digitale produse şi folosite într-o activitate de cercetare, dar păstrează o anumită ambiguitate privitor la documentele care nu sunt în format digital, dar sunt digitalizabile--de exemplu, preparatele microscopice sau fotografiile pe film. Pare destul de clar că definiţia include programele de calculator, care sunt `conţinuturi digitale'--în măsura în care contribuie la dovedirea concluziilor cercetării. Înainte de a răspunde la întrebările care urmează, pentru fiecare set particular de date, acesta trebuie mai întâi să fie identificat şi să se găsească în arhiva proprie a organizaţiei de cercetare. B. CE CATEGORII DE ACTIVITĂŢI GENEREAZĂ DATE CARE TREBUIE FĂCUTE PUBLICE? Termenul 'datele provenite din cercetare' sugerează că e vorba de toate datele. `cercetare' este echivalat în definiţia `datelor provenite din cercetare' cu `cercetare ştiinţifică', termen care este definit în OG57/2002 (şi în Manualul Frascati) ca incluzând cercetarea ştiinţifică fundamentală şi cercetarea ştiinţifică aplicativă. Aceasta pare să excludă componenta de dezvoltare experimentală din termenul `cercetare-dezvoltare' precum şi componenta, nedefinită nicăieri, de `inovare bazată pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală' din definiţia dată în legea românească (OG57/2002, art. 2)---şi care lipseşte din definiţia uzitată în UE/OECD. Termenul e mai greu de reconciliat cu definiţia termenului `cercetare ştiinţifică universitară' (definiţia 13 din LEN), care este `cercetarea ştiinţifică propriuzisă, creaţia artistică şi activităţile specifice performanţei sportive'. E neclar, aici, dacă toată `cercetarea ştiinţifică universitară' generează necesitatea publicării datelor sau doar cea 'propriuzisă' şi acest lucru AR TREBUI CLARIFICAT într-un normativ. Activităţile de cercetare sunt de obicei organizate pe proiecte. Cele mai larg răspândite tipuri de proiecte sunt: 1) Proiectul intern al unei organizaţii, fără o finanţare specifică (un contract pentru acel proiect, cu un finanţator). 2) Cercetarile personale efectuate în cadrul unei teze de doctorat ştiinţific, când doctorandul este/nu este angajat al universităţii, este/nu este plătitor de taxă etc. 3) Activităţile (care se încadrează în definiţia `cercetării ştiinţifice universitare' din LEN dar nu şi în definiţia `cercetării ştiinţifice' din OG57 sau manualul Frascati) din cadrul doctoratului ştiinţific. 4) Cercetările personale efectuate în cadrul unei dizertaţii de master de cercetare. 5) Proiecte cu finanţare specifică, prin contracte, cu finanţatori publici sau privaţi, din fonduri publice sau private (un finanţator privat poate derula finanţări din fonduri publice şi invers) interne sau externe, uneori cu cofinanţare---publică sau privată. 6) Proiecte în colaborare, inclusiv internaţională, in care diverşi participanţi sunt finanţaţi din diverse surse, publice sau private, sau participă pe cont propriu. 7) Activităţi efectuate pe cont propriu de persoane care nu sunt neapărat pe posturi de cercetători, dar pot eventual să fie angajaţi ai unei instituţii publice (de exemplu, profesori din postuniversitar sau medici). 8) Activităţi efectuate în timpul liber de participanţi voluntari, fără contract, în proiecte de cercetare realizate organizaţii publice sau private (de exemplu, contribuţia un prieten programator la rugamintea unui prieten doctorand). În fiecare dintre aceste cazuri, şi în altele, este necesar să se poată stabili, ideal fără echivoc, dacă un set de date rezultat din cercetare trebuie publicat sau nu. C. CARE DATE `AU BENEFICIAT' DE 'FINANŢARE PUBLICĂ' ŞI DECI TREBUIE FĂCUTE PUBLICE (CU EXCEPŢIILE ŞI ÎN CONDIŢIILE RESPECTIVE)? Art. 10 din directivă vorbeşte despre necesitate adoptării de către state a unor 'politici publice' prin care statul sprijină publicarea `datelor din cercetare care au beneficiat de finanţare publică'. `Politicile respective privind accesul liber se adresează organizaţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare şi organizaţiilor care finanţează activităţi de cercetare'. Ce înseamnă că au beneficiat de `finanţare publică'? Să luăm o listă de cazuri: 1) Universitate de drept public, proiect de cercetare intern, personalul este platit din fonduri provenite de la buget--au beneficiat de finanţare publică. 2) Universitate de drept public, contract de cercetare cu o firmă privată. Infrastructura folosită în cercetare provine din fonduri publice, o parte a cheltuielilor şi salariilor sunt din fonduri ale universităţii, altă parte reprezintă sponsorizare de la firma privată. Drepturi asupra unora din documentele produse sunt transferate firmei private--au beneficiat de finanţare publică!? 3) Firmă privată execută un proiect de cercetare intern, finanţat integral din propriul buget. Firma solicită scutire de impozite pentru activităţile de cercetare. A beneficiat proiectul de cercetare (deci `datele' rezultate) de finanţare publică? 4) O descoperire ştiinţifică publicată sub forma unui articol se bazează pe un set de date provenit din două componente, o parte de la o universitate finanţată din fonduri publice şi o altă parte obţinute de o firmă privată din fonduri proprii; firma nu solicită scutire de impozite. Întregul set de date este necesar ca dovadă a descoperirii respective. Este obligată firma să permită publicarea propriului set de date? Normativele, primare şi secundare, ar trebui să precizeze reguli după care se pot rezolva astfel de cazuri. N.B. Beneficiarii de finanţări publice sunt persoane, de obicei juridice. Este improprie formularea că `datele au beneficiat'. Datele au rezultat din activităţi de cercetare ale beneficiarilor, adică ale organizaţiilor care au beneficiat de finanţări publice. D. DATE CARE NU PROVIN DIN CERCETARE DAR SUNT DOVEZI ALE REZULTATELOR ŞTIINŢIFICE Multe studii ştiinţifice se bazează pe date cu diverse utilizări, care sunt refolosite în aceste studii. Exemple: (1) date meteorologice, care sunt acumulate în scop statistic sau în scopul realizării unor predicţii, dar care apoi vor fi folosite şi în studii climatice, de exemplu; (2) date din investigaţiile pacienţilor, colectate exclusiv în scopul diagnosticării şi tratării acestora, dar ulterior trecute în revistă în studii ştiinţifice retrospective; (3) izvoare istorice. E. CE INFLUENŢĂ ARE MOMENTUL OBŢINERII DATELOR? Directiva se referă fără îndoială la datele obţinute ulterior transpunerii în legislaţia naţională. Dar ce se întâmplă cu datele obţinute anterior, care sunt încă deţinute de organizaţii de cercetare/cercetători şi nu au fost încă făcute publice? Este necesară publicarea lor? Dacă ar fi, legislaţia nu ar fi retroactivă pentru că nu sancţionează fapte anterioare (cum ar fi lipsa publicării) ci obligă la fapte ulterioare, fapte care se referă (şi) la obiecte preexistente. F. CUM, CINE ŞI PRIN CE PROCEDURĂ SE STABILEŞTE DACĂ DATELE TREBUIE PUBLICATE Cine are obligaţia să stabilească şi să aplice proceduri privind decizia, modul, momentul publicării unor date din cercetare? În cazul proiectelor cu finanţare specifică, organismele de finanţare pot fi obligate (dar trebuie obligate prin lege) să solicite planuri de gestiune a datelor (în sensul larg stabilit prin definiţia din directivă) la momentul depunerii propunerilor de cercetare, iar pe baza acestor planuri se crează obligaţia şi termenii publicării. Ce se întâmplă însă în cadrul altor tipuri de proiecte? Cine stabileşte şi cine solicită aceste planuri? Ce se întâmplă cu datele pentru care nu există astfel de planuri? G. CINE SUPORTĂ COSTUL PUBLICĂRII DATELOR. Publicarea unor seturi de date poate fi costisitoare. Aceste costuri includ activităţi cum ar fi: identificarea, indexarea, documentarea seturilor de date ('documentelor' din directivă) stabilirea structurii metadatelor şi completarea acestora, conversia în formate publicabile, testarea fişierelor rezultate, întocmirea contractelor cu diverşi deţinători de drepturi pentru diverse `documente', eventual cumpărarea unor licenţe pe care aceştia le deţin, înregistrarea online, asigurarea disponibilităţii siturilor respective. La acestea, pentru datele care nu sunt prin natura lor, la origine, digitale, digitizarea/scanarea poate reprezenta un cost substanţial. Costul publicării poate fi stabilit pentru proiectele cu finanţare specifică în bugetul proiectului, dar pentru altele? Ce se întâmplă cu datele vechi? Reglementarea ar putea stabili unele limitări ale obligaţiei de publicare în funcţie de posibilitatea finanţării acestei activităţi, dar şi afirmarea obligaţiei atunci când costurile sunt mici sau au o sursă clară de finanţare. Costul poate fi ascuns, reprezentând, de exemplu, timp de muncă. H. CINE TREBUIE SĂ PUBLICE DATELE? Apar următoarele întrebări: (1) cine are responsabilitatea să le publice; (2) cine deţine drepturile de publicare; (3) cum se reconciliază cele două. Acestor întrebări li se poate da răspuns printr-o convenţie între participanţii la cercetare, convenţie stabilită la începutul proiectului--şi a cărei existenţă şi conformitate, împreună cu planul de gestiune a datelor, poate fi agreată de finanţator. Legislaţia care stabileşte, însă, obligaţia de a publica aceste date, ar trebui să prevadă cum se atribuie această responsabilitate şi ce îndatoriri au, eventual, deţinătorii diverselor drepturi, în cazul în care NU EXISTĂ această convenţie anterioară sau în care aceasta nu se poate aplica. Mai facem observaţia că această convenţie anterioară se încheie între organizaţii, dar datele pot fi deţinute de participanţi la cercetare, persoane fizice. Definiţia din directivă a datelor drept 'documente' care înseamnă orice 'conţinut digital' include simple date, care nu sunt protejate de legea drepturilor de autor, dar şi o multitudine de categorii de opere ştiinţifice, sau chiar artistice--de exemplu, fotografii--precum şi programe de calculator, care se încadrează în categoria datelor ce trebuie publicate. Drepturile morale asupra acestora aparţin autorilor, drepturile patrimoniale se nasc în proprietatea lor şi pot fi tranferate, sau nu, prin contracte, unei organizaţii de cercetare, astfel că aceasta poate, sau nu, să publice acele 'conţinuturi' sau 'documente'. Organizaţia ar putea avea obligaţia să propună anumite prevederi contractuale, dar şi participanţii persoane fizice pot refuza aceste prevederi, apoi unii pot participa fără contract sau cu contracte care nu admit astfel de transferuri. În principiu, conform legii drepturilor de autor, orice cesiune a unui drept patrimonial ar fi în mod obişnuit compensată printr-o remuneraţie, a cărei finanţare poate ridica probleme. I. CÂND TREBUIE PUBLICATE DATELE? Îndeobşte, ca regulă generală, datele unei cercetări sunt confidenţiale până la publicarea rezultatelor. Aceasta este o regulă din practica obişnuită, care nu cred ca este reglementată prin vreo lege în România. Îndeobşte, în proiectele bine organizate, acest fapt este stipulat într-un 'Non Disclosure Agreement' încheiat la începutul proiectului sau înaintea discuţiilor despre proiect. Astfel, răspunsul simplu ar fi: după publicarea rezultatelor (articolului rezultat, de exemplu). În multe situaţii e mai complicat, de exemplu publicarea rezultatelor se face în etape, pe parcursul mai multor ani chiar. Iaraşi momentul poate fi stabilit prin planul de gestiune a datelor (încă nelegiferat) anterior începerii proiectului. Unele reviste impun înregistrarea/publicarea datelor în baze de date specializate înainte de trimiterea manuscrisului cu rezultate spre publicare, sau uneori, parţial, chiar înainte de începerea cercetării propriuzise (de exemplu, pentru studii clinice). Există şi alte reguli de la caz la caz. Alte reglementări, de exemplu reglementările Autorităţii Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, pot impune diverse comunicări, publicări, înregistrări pentru anumite tipuri controlate de cercetării (de pildă, studii clinice intervenţionale). J. UNDE TREBUIE PUBLICATE DATELE? Tehnic vorbind, există mai multe variante, cum ar fi: (1) pe situl revistei ca materiale suplimentare asociate articolului; (2) în 'cloud'-ul european al ştiinţei deschise (de exemplu, pe zenodo.org); (3) pe pagina organizaţiei de cercetare (unele au o secţiune dedicată acestui scop); (4) în baze de date publice, de specialitate; (5) pe pagina personală a unui cercetător; (6) pe un sit dedicat proiectului; (7) în mai multe locuri, în copie sau în seturi diferite. Publicarea presupune persistenţa accesibilităţii pentru mai mult timp, în principiu pe termen nedeterminat. Acest lucru poate fi dificil de garantat, de exemplu, pe pagina personală sau pe cea a organizaţiei, mai ales dacă este o organizaţie mică, sau chiar pe pagina revistei. Publicarea pe un sit care dispare în curând nu mai este publicare--dar acest aspect trebuie prevăzut cumva în reglementare. Unele tipuri de cercetări şi unele tipuri de date, cum am menţionat, sunt constrânse în această privinţă de anumite reguli, stabilite deja prin legislaţie, practică sau cerinţe contractuale--de exemplu din partea unor reviste, anumite tipuri de date trebuind să ajungă la anumite momente în anumite baze de date. Reglementarea trebuie să permită luarea în considerare a acestor constrângeri şi să oblige, atunci când este cazul, la exercitarea unor opţiuni care să garanteze accesibilitatea publică. K. ÎN CE FORMĂ TREBUIE PUBLICATE DATELE, CE CERINŢE EXISTĂ ÎN PRIVINŢA METADATELOR? Ca principiu general, datele sunt publicate în scopul accesării lor de către alţi cercetători care vor să continue cercetările, să verifice diverse neclarităţi, să replice cercetarea sau chiar să investigheze o suspiciune de fraudă. Pentru a atinge acest scop, formatul datelor trebuie să fie documentat. Putem vorbi de un cost al accesării datelor, adică o măsură a efortului necesar pentru extragerea de informaţii relevante din aceste date. Un format adecvat este unul recunoscut de sisteme soft existente, cat mai ieftin accesibile (ideal, cu surse deschise), care pot permite extragerea facilă a informaţiilor respective. Apoi, pentru anumite tipuri de date există formate larg suportate şi familiare multor cercetători, specifice comunităţii domeniului (de exemplu: FITS pentru astronomie, DICOM pentru medicină) care sunt de preferat unora mai ezoterice, chiar bine documentate. Există situaţii în care formatul datelor este criptic, nedocumentat, chiar secret şi datele sunt accesibile numai cu anumite sisteme software proprietare, sau chiar numai cu anumite aparate specializate--şi totuşi, eventual cu costuri, sunt accesibile, fără a fi convertibile în formate mai accesibile. Totuşi, se poate ca fişiere de acest fel produse cu anumite aparate, unice în felul lor, incovertibile, să fie singura formă în care sunt disponibile anumite seturi de date şi atunci nu se pot publica decât aşa. Pe lângă datele în sine, la seturile de date ştiinţifice sunt esenţiale metadatele, care precizeaza informaţii despre date cum ar fi: ce s-a măsurat, în ce condiţii, în ce unităţi de măsură sunt numerele înregistrate, cine a măsurat etc. Date lipsite de metadate, chiar în formate universal accesibile şi documentate ca atare (cum ar fi CSV, XML) pot fi cu totul inutile, în fapt inaccesibile. Reglementarea ar trebui să prevadă necesitatea căutării cu un efort rezonabil a unei accesibilităţi cât mai largi cu putinţă, în raport cu obiceiurile comunităţii ştiinţifice respective, fără să constrângă la un anumit format sau clasă de formate. L. SUB CE LICENŢĂ TREBUIE PUBLICATE DATELE. Datele simple nu dau naştere la drepturi patrimoniale, în sensul legii 8/1996. Termenul de `date' în directivă se referă însă la orice conţinuturi digitale, care includ şi opere de diverse feluri (texte, fotografii, filme, înregistrări sonore, programe de calculator, baze de date complexe etc). Tipurile de drepturi patrimoniale aferente pot fi diferite de la o categorie la alta, la fel ca şi tipurile de licenţe, chiar tipurile diverse de licenţe `deschise'. Accesibilitatea pentru scopuri ştiinţifice nu impune întotdeauna folosirea unor licenţe complet deschise, cum ar fi `creative commons', deşi acestea este preferabilă. Sunt însă tolerabile în multe cazuri anumite restricţii, fără ca scopurile publicării să fie afectate. De exemplu, poate fi permisă utilizarea operelor în scopuri experimentale şi educaţionale, dar nu în scopuri comerciale. Întregul conţinut al operei este dezvăluit oricui, oricine poate să-l citească, dar nu poate face orice cu opera. N. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ DATELE NU SUNT PUBLICATE/FACUTE ACCESIBILE? Directiva cere implementarea unor `politici naţionale' şi `măsuri relevante' care să ASIGURE accesul la date. Aceasta însemnă că, prin mijloace contractuale, dar posibil şi prin prevederi contravenţionale, sau în cazuri cu consecinţe grave--poate nu în prima versiune a legislaţiei ci după ce se dobândeşte o anumită experienţă--chiar penale, asigurarea accesibilităţii datelor din cercetare ar putea fi impusă. Facem aici observaţia că accesibilitate nu înseamnă neapărat, întotdeauna, acces universal, online, fără costuri şi fără restricţii. Orice măsură corectivă, chiar şi în cadrul unui contract, necesită luarea în calcul a marii varietăţi de situaţii în care se pot găsi datele (conţinuturile digitale) din cercetare, creatorii acestora, deţinătorii de drepturi şi alte persoane implicate, de legislaţia care acţionează simultan--de exemplu cea privind viaţa privată--de diverse prevederi contractuale privitoare de pildă la confidenţialitate, de costurile uneori mari (dar deseori neglijabile) de acces, de cerinţele altor autorităţi şi părţi din diverse contracte (de exemplu, cerinţele editurilor). Cine va evalua aceste situaţii, cine va decide acţionarea eventualelor prevederi contractuale sau chiar a unor sancţiuni şi prin ce proceduri? O altă problemă, dacă vorbim de `politici naţionale' priveşte monitorizarea fenomenului de asigurare a accesibilităţii datelor la nivel naţional şi clarificarea faptului că s-a produs într-adevăr, într-o măsură rezonabilă, sau nu, asigurarea solicitată prin directivă.ue-directiva-1024-2019 on open data and the re-use of public sector information
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
CITAT: (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înţelege: a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea; c) tehngii, i, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea; d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv; e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute. (2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute la alin. (1). (3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut oricare dintre rezultatele cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit. (4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz.ro-og-57-2002-2022-art-75 (3 comentarii)
CITAT: (1) Rezultatele cercetărilor obţinute pe baza derulării unui contract de cercetare-dezvoltare sau inovare finanţat parţial sau total din fonduri publice aparţin contractorilor care execută în mod direct activităţile prevăzute în contractul de finanţare şi/sau angajaţilor acestora, conform contractelor de finanţare şi legislaţiei în vigoare referitoare la titlurile de proprietate industrialăşi drepturile de autor. În cazul execuţiei de către mai mulţi contractori, repartizarea între contractori a drepturilor asupra rezultatelor se face conform acordului prealabil al contractorilor, stabilit în scris. (2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la alin. (1) sunt administrate de proprietarii acestora, cu toate drepturile care decurg din calitatea de proprietar. (3) Documentaţiile, colecţiile şi bazele de date de interes naţional, precum şi unităţile sau instituţiile în a căror custodie acestea sunt păstrate sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. La nivelul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se înfiinţeazăşi se păstrează registrul documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional. (4) În cazul desfiinţării persoanei juridice care păstrează în custodie o documentaţie, colecţie sau bază de date de interes naţional, acestea sunt preluate în custodie de către o altă instituţie publică desemnată de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, rămânând în continuare sub controlul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. (5) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate stabili, prin ordin, o metodologie de identificare, evaluare şi luare în evidenţă a documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional, care să includăşi procedurile de asigurare a unor seturi de copii ale acestora, în cazurile în care acest lucru este posibil.ro-og-57-2002-2022-art-76 (2 comentarii)
CITAT: (1) Rezultatele cercetării-dezvoltării se înregistrează în contabilitate conform reglementărilor contabile aplicabile. Activele fixe corporale şi necorporale, rezultate ale cercetării-dezvoltării, pot fi transferate către alte entităţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare. (2) Achiziţiile efectuate în vederea executării contractului se înregistrează în contabilitate potrivit legislaţiei în vigoare.ro-og-57-2002-2022-art-77 (3 comentarii)
CITAT: Toate rezultatele cercetării se înscriu într-un registru special de evidenţă, constituit pe baza prezentei ordonanţe, de către fiecare dintre persoanele juridice executante. Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va stabili modelul de registru special şi metodologia de înregistrare corespunzătoare, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe.ro-og-57-2002-2022-art-79
CITAT: (1) *** Abrogat (2) *** Abrogat (3) Rezultatele cercetării pot fi casate conform reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia celor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b).ro-og-57-2002-2022-art-80
CITAT: Prevederile art. 74 - 79 se aplică în mod corespunzător şi în cazul rezultatelor cercetării obţinute pe baza derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 şi finanţate din fonduri publice.
ue-recomandare-2122-2021-2022-rec-1b
CITAT: Libertatea cercetării științifice: ca parte a unei culturi a cercetării inerente SEC și o condiție necesară pentru ca cercetătorii să își definească întrebările, teoriile și metodele de cercetare într-un mod liber, deschis și sigur și să producă, să partajeze și să disemineze cunoștințe, date și alte rezultate;
actualizat la 2023-12-07 18:14:07