Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

Dezbatere privind reforma legislativă a cercetării
CADRUL NORMATIV

Date, materiale, propuneri şi rezultate de cercetare-dezvoltare. Datele şi materialele de cercetare-dezvoltare

Introducere/Probleme

Art. 74--77 din OG57/2002 nu fac distincţia între date şi rezultate
de cercetare, însă enumerările de la art. 74 indică faptul că este
vorba şi de date şi de rezultate sub titulatura generală `rezultate'.
Datele din cercetare sunt elemente informaţionale şi de altă natură
care au rezultat din activitatea de cercetare. Datele nu sunt
tratate nicăieri în altă parte în legislaţia primară a cercetării
şi ar trebui făcută această distincţie.

Directiva UE 1024/2019, care trebuia transpusă în legislaţia naţională
până în 2021, prevede obligativitatea publicării datelor de cercetare,
în condiţii FAIR, atunci când activităţile de cercetare-dezvoltare au
fost finanţate din fonduri publice.

Aceasta include atât beneficiarii de drept public cât şi pe cei de
drept privat ai finanţărilor din fonduri publice.

Legislaţia naţională, primară şi secundară, trebuie să permită
oricărui cercetător şi orcărui administrator al unei organizaţii de
cercetare, pentru fiecare set de date, răspunsul fără ambiguitate la
următoarele întrebări:

A. CE CATEGORII DE DATE TREBUIE FĂCUTE PUBLICE?

În literatura de specialitate, prin 'date de cercetare', termen care
se foloseşte de obicei în loc de `date şi materiale de cercetare' se
pot înţelege mai multe categorii de obiecte (enumerate
exemplificativ): date primare brute, seturi de date primare finite,
înregistrări diverse, documentatii aferente experimentelor (protocoale
experimentale, caiete de laborator, consimţăminte informate, scheme,
buletine de măsurare/investigaţii, fotografii, filme etc), programe de
prelucrare sau de simulare, date de ieşire (rezultate de prelucrare
sau simulare), eşantioane, specimene, fosile, artefacte arheologice,
diverse preparate (de exemplu, pentru microscopie, exemplare
prezervate în diverse moduri), fiinţe (culturi de micro-organisme,
culturi celulare, populaţii de organisme macroscopice), montaje,
manuscrise ale unor viitoare lucrări, descrieri de invenţii, propuneri
de cercetare (de proiecte), date administrative ale proiectelor,
comunicări (de pildă mesaje email) etc.

În principiu, toate datele şi materialele pe care se bazează un
rezultat ştiinţific trebuie păstrate pentru a permite ulterior
replicarea experimentului, validarea independentă (definitorie pentru
caracterul ştiinţific) precum şi investigarea cauzelor eventualelor
ireproductibilităţi, discordanţe sau suspiciuni de fraudă. Nu rezultă
automat că toate trebuie şi făcute publice.

Definiţia 'datelor provenite din cercetare' din directivă care se
limitează la 'documente în format digital', combinată cu definiţia
documentului, care desemnează prin document 'orice conţinut' sugerează
că este vorba de orice conţinut în format digital produs în cursul
activităţilor de cercetare ştiinţifică care este folosit ca dovadă în
procesul de cercetare.

Această definiţie exclude materiale cum ar fi organismele vii, pare
a include toată documentaţia şi toate seturile de date digitale
produse şi folosite într-o activitate de cercetare, dar păstrează
o anumită ambiguitate privitor la documentele care nu sunt în format
digital, dar sunt digitalizabile--de exemplu, preparatele microscopice
sau fotografiile pe film.

Pare destul de clar că definiţia include programele de calculator,
care sunt `conţinuturi digitale'--în măsura în care contribuie la
dovedirea concluziilor cercetării.

Înainte de a răspunde la întrebările care urmează, pentru
fiecare set particular de date, acesta trebuie mai întâi să fie
identificat şi să se găsească în arhiva proprie a organizaţiei de
cercetare.

B. CE CATEGORII DE ACTIVITĂŢI GENEREAZĂ DATE CARE TREBUIE
FĂCUTE PUBLICE? 

Termenul 'datele provenite din cercetare' sugerează că e vorba de
toate datele. `cercetare' este echivalat în definiţia `datelor
provenite din cercetare' cu `cercetare ştiinţifică', termen care este
definit în OG57/2002 (şi în Manualul Frascati) ca incluzând cercetarea
ştiinţifică fundamentală şi cercetarea ştiinţifică aplicativă.

Aceasta pare să excludă componenta de dezvoltare experimentală din
termenul `cercetare-dezvoltare' precum şi componenta, nedefinită
nicăieri, de `inovare bazată pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
experimentală' din definiţia dată în legea românească (OG57/2002,
art. 2)---şi care lipseşte din definiţia uzitată în UE/OECD.

Termenul e mai greu de reconciliat cu definiţia termenului `cercetare
ştiinţifică universitară' (definiţia 13 din LEN), care este
`cercetarea ştiinţifică propriuzisă, creaţia artistică şi activităţile
specifice performanţei sportive'. E neclar, aici, dacă toată
`cercetarea ştiinţifică universitară' generează necesitatea publicării
datelor sau doar cea 'propriuzisă' şi acest lucru AR TREBUI CLARIFICAT
într-un normativ.

Activităţile de cercetare sunt de obicei organizate pe proiecte.
Cele mai larg răspândite tipuri de proiecte sunt:

1) Proiectul intern al unei organizaţii, fără o finanţare
specifică (un contract pentru acel proiect, cu un finanţator).

2) Cercetarile personale efectuate în cadrul unei teze de doctorat
ştiinţific, când doctorandul este/nu este angajat al universităţii,
este/nu este plătitor de taxă etc.

3) Activităţile (care se încadrează în definiţia `cercetării
ştiinţifice universitare' din LEN dar nu şi în definiţia `cercetării
ştiinţifice' din OG57 sau manualul Frascati) din cadrul doctoratului
ştiinţific.

4) Cercetările personale efectuate în cadrul unei dizertaţii de master
de cercetare.

5) Proiecte cu finanţare specifică, prin contracte, cu finanţatori
publici sau privaţi, din fonduri publice sau private (un finanţator
privat poate derula finanţări din fonduri publice şi invers) interne
sau externe, uneori cu cofinanţare---publică sau privată.

6) Proiecte în colaborare, inclusiv internaţională, in care diverşi
participanţi sunt finanţaţi din diverse surse, publice sau private,
sau participă pe cont propriu.

7) Activităţi efectuate pe cont propriu de persoane care nu sunt
neapărat pe posturi de cercetători, dar pot eventual să fie angajaţi
ai unei instituţii publice (de exemplu, profesori din postuniversitar
sau medici).

8) Activităţi efectuate în timpul liber de participanţi voluntari,
fără contract, în proiecte de cercetare realizate organizaţii publice
sau private (de exemplu, contribuţia un prieten programator la
rugamintea unui prieten doctorand).

În fiecare dintre aceste cazuri, şi în altele, este necesar să se
poată stabili, ideal fără echivoc, dacă un set de date rezultat din
cercetare trebuie publicat sau nu.

C. CARE DATE `AU BENEFICIAT' DE 'FINANŢARE PUBLICĂ' ŞI DECI
TREBUIE FĂCUTE PUBLICE (CU EXCEPŢIILE ŞI ÎN CONDIŢIILE RESPECTIVE)?

Art. 10 din directivă vorbeşte despre necesitate adoptării de către
state a unor 'politici publice' prin care statul sprijină publicarea
`datelor din cercetare care au beneficiat de finanţare
publică'. `Politicile respective privind accesul liber se adresează
organizaţiilor care desfăşoară activităţi de cercetare şi
organizaţiilor care finanţează activităţi de cercetare'.

Ce înseamnă că au beneficiat de `finanţare publică'? Să
luăm o listă de cazuri:

1) Universitate de drept public, proiect de cercetare intern,
personalul este platit din fonduri provenite de la buget--au beneficiat
de finanţare publică.

2) Universitate de drept public, contract de cercetare cu o firmă
privată. Infrastructura folosită în cercetare provine din fonduri
publice, o parte a cheltuielilor şi salariilor sunt din fonduri
ale universităţii, altă parte reprezintă sponsorizare de la firma privată.
Drepturi asupra unora din documentele produse sunt transferate firmei
private--au beneficiat de finanţare publică!?

3) Firmă privată execută un proiect de cercetare intern, finanţat
integral din propriul buget. Firma solicită scutire de impozite
pentru activităţile de cercetare. A beneficiat proiectul
de cercetare (deci `datele' rezultate) de finanţare publică?

4) O descoperire ştiinţifică publicată sub forma unui articol
se bazează pe un set de date provenit din două componente,
o parte de la o universitate finanţată din fonduri publice şi
o altă parte obţinute de o firmă privată din fonduri proprii; firma
nu solicită scutire de impozite. Întregul set de date este necesar
ca dovadă a descoperirii respective. Este obligată firma să
permită publicarea propriului set de date?

Normativele, primare şi secundare, ar trebui să precizeze reguli după
care se pot rezolva astfel de cazuri.

N.B. Beneficiarii de finanţări publice sunt persoane, de obicei
juridice.  Este improprie formularea că `datele au beneficiat'. Datele
au rezultat din activităţi de cercetare ale beneficiarilor, adică ale
organizaţiilor care au beneficiat de finanţări publice.

D. DATE CARE NU PROVIN DIN CERCETARE DAR SUNT DOVEZI ALE REZULTATELOR ŞTIINŢIFICE

Multe studii ştiinţifice se bazează pe date cu diverse utilizări, care
sunt refolosite în aceste studii. Exemple: (1) date meteorologice, care
sunt acumulate în scop statistic sau în scopul realizării unor predicţii,
dar care apoi vor fi folosite şi în studii climatice, de exemplu; (2)
date din investigaţiile pacienţilor, colectate exclusiv în scopul diagnosticării
şi tratării acestora, dar ulterior trecute în revistă în studii ştiinţifice retrospective;
(3) izvoare istorice.

E. CE INFLUENŢĂ ARE MOMENTUL OBŢINERII DATELOR?

Directiva se referă fără îndoială la datele obţinute ulterior
transpunerii în legislaţia naţională.

Dar ce se întâmplă cu datele obţinute anterior, care sunt încă
deţinute de organizaţii de cercetare/cercetători şi nu au fost încă
făcute publice?  Este necesară publicarea lor? Dacă ar fi, legislaţia
nu ar fi retroactivă pentru că nu sancţionează fapte anterioare (cum
ar fi lipsa publicării) ci obligă la fapte ulterioare, fapte care se
referă (şi) la obiecte preexistente.

F. CUM, CINE ŞI PRIN CE PROCEDURĂ SE STABILEŞTE DACĂ DATELE TREBUIE PUBLICATE

Cine are obligaţia să stabilească şi să aplice proceduri privind
decizia, modul, momentul publicării unor date din cercetare?

În cazul proiectelor cu finanţare specifică, organismele de finanţare
pot fi obligate (dar trebuie obligate prin lege) să solicite planuri
de gestiune a datelor (în sensul larg stabilit prin definiţia din
directivă) la momentul depunerii propunerilor de cercetare, iar pe
baza acestor planuri se crează obligaţia şi termenii publicării.

Ce se întâmplă însă în cadrul altor tipuri de proiecte?  Cine
stabileşte şi cine solicită aceste planuri? Ce se întâmplă cu datele
pentru care nu există astfel de planuri?

G. CINE SUPORTĂ COSTUL PUBLICĂRII DATELOR.

Publicarea unor seturi de date poate fi costisitoare. Aceste costuri
includ activităţi cum ar fi: identificarea, indexarea, documentarea
seturilor de date ('documentelor' din directivă) stabilirea structurii
metadatelor şi completarea acestora, conversia în formate publicabile,
testarea fişierelor rezultate, întocmirea contractelor cu diverşi
deţinători de drepturi pentru diverse `documente', eventual cumpărarea
unor licenţe pe care aceştia le deţin, înregistrarea online, asigurarea
disponibilităţii siturilor respective. La acestea, pentru datele care
nu sunt prin natura lor, la origine, digitale, digitizarea/scanarea
poate reprezenta un cost substanţial.

Costul publicării poate fi stabilit pentru proiectele cu finanţare
specifică în bugetul proiectului, dar pentru altele? Ce se întâmplă
cu datele vechi?

Reglementarea ar putea stabili unele limitări ale obligaţiei de
publicare în funcţie de posibilitatea finanţării acestei activităţi,
dar şi afirmarea obligaţiei atunci când costurile sunt mici sau au o
sursă clară de finanţare.

Costul poate fi ascuns, reprezentând, de exemplu, timp de muncă.

H. CINE TREBUIE SĂ PUBLICE DATELE?

Apar următoarele întrebări: (1) cine are responsabilitatea să le publice; (2) cine
deţine drepturile de publicare; (3) cum se reconciliază cele două.

Acestor întrebări li se poate da răspuns printr-o convenţie între participanţii
la cercetare, convenţie stabilită la începutul proiectului--şi a cărei existenţă
şi conformitate, împreună cu planul de gestiune a datelor, poate fi agreată de finanţator.

Legislaţia care stabileşte, însă, obligaţia de a publica aceste date, ar trebui
să prevadă cum se atribuie această responsabilitate şi ce îndatoriri au, eventual,
deţinătorii diverselor drepturi, în cazul în care NU EXISTĂ această convenţie
anterioară sau în care aceasta nu se poate aplica. Mai facem observaţia că
această convenţie anterioară se încheie între organizaţii, dar datele pot fi deţinute
de participanţi la cercetare, persoane fizice.

Definiţia din directivă a datelor drept 'documente' care înseamnă
orice 'conţinut digital' include simple date, care nu sunt protejate
de legea drepturilor de autor, dar şi o multitudine de categorii de
opere ştiinţifice, sau chiar artistice--de exemplu, fotografii--precum
şi programe de calculator, care se încadrează în categoria datelor
ce trebuie publicate.

Drepturile morale asupra acestora aparţin autorilor, drepturile patrimoniale
se nasc în proprietatea lor şi pot fi tranferate, sau nu, prin contracte, unei
organizaţii de cercetare, astfel că aceasta poate, sau nu, să publice acele 'conţinuturi'
sau 'documente'.

Organizaţia ar putea avea obligaţia să propună anumite prevederi contractuale,
dar şi participanţii persoane fizice pot refuza aceste prevederi, apoi unii pot
participa fără contract sau cu contracte care nu admit astfel de transferuri.

În principiu, conform legii drepturilor de autor, orice cesiune a unui drept
patrimonial ar fi în mod obişnuit compensată printr-o remuneraţie, a cărei
finanţare poate ridica probleme.

I. CÂND TREBUIE PUBLICATE DATELE?

Îndeobşte, ca regulă generală, datele unei cercetări sunt
confidenţiale până la publicarea rezultatelor. Aceasta este o regulă
din practica obişnuită, care nu cred ca este reglementată prin vreo lege în România.
Îndeobşte, în proiectele bine organizate, acest fapt este stipulat
într-un 'Non Disclosure Agreement' încheiat la începutul proiectului
sau înaintea discuţiilor despre proiect.

Astfel, răspunsul simplu ar fi: după publicarea rezultatelor (articolului
rezultat, de exemplu).

În multe situaţii e mai complicat, de exemplu publicarea rezultatelor
se face în etape, pe parcursul mai multor ani chiar. Iaraşi momentul
poate fi stabilit prin planul de gestiune a datelor (încă nelegiferat)
anterior începerii proiectului.

Unele reviste impun înregistrarea/publicarea datelor în baze de date
specializate înainte de trimiterea manuscrisului cu rezultate spre
publicare, sau uneori, parţial, chiar înainte de începerea cercetării
propriuzise (de exemplu, pentru studii clinice). Există şi alte reguli
de la caz la caz.

Alte reglementări, de exemplu reglementările Autorităţii Naţionale a Medicamentului
şi Dispozitivelor Medicale, pot impune diverse comunicări, publicări,
înregistrări pentru anumite tipuri controlate de cercetării
(de pildă, studii clinice intervenţionale).

J. UNDE TREBUIE PUBLICATE DATELE?

Tehnic vorbind, există mai multe variante, cum ar fi: (1) pe situl
revistei ca materiale suplimentare asociate articolului; (2) în
'cloud'-ul european al ştiinţei deschise (de exemplu, pe zenodo.org);
(3) pe pagina organizaţiei de cercetare (unele au o secţiune dedicată acestui scop); (4) în baze
de date publice, de specialitate; (5) pe pagina personală a unui cercetător; (6) pe un sit
dedicat proiectului; (7) în mai multe locuri, în copie sau în seturi diferite.

Publicarea presupune persistenţa accesibilităţii pentru mai mult timp, în principiu
pe termen nedeterminat. Acest lucru poate fi dificil de garantat, de exemplu,
pe pagina personală sau pe cea a organizaţiei, mai ales dacă este o organizaţie
mică, sau chiar pe pagina revistei. Publicarea pe un sit care dispare
în curând nu mai este publicare--dar acest aspect trebuie prevăzut cumva în reglementare.

Unele tipuri de cercetări şi unele tipuri de date, cum am menţionat,
sunt constrânse în această privinţă de anumite reguli, stabilite deja
prin legislaţie, practică sau cerinţe contractuale--de exemplu din
partea unor reviste, anumite tipuri de date trebuind să ajungă
la anumite momente în anumite baze de date.

Reglementarea trebuie să permită luarea în considerare a acestor
constrângeri şi să oblige, atunci când este cazul, la exercitarea
unor opţiuni care să garanteze accesibilitatea publică.

K. ÎN CE FORMĂ TREBUIE PUBLICATE DATELE, CE CERINŢE EXISTĂ ÎN PRIVINŢA METADATELOR?

Ca principiu general, datele sunt publicate în scopul accesării lor de
către alţi cercetători care vor să continue cercetările, să verifice
diverse neclarităţi, să replice cercetarea sau chiar să investigheze o
suspiciune de fraudă.

Pentru a atinge acest scop, formatul datelor trebuie să fie
documentat. Putem vorbi de un cost al accesării datelor, adică o
măsură a efortului necesar pentru extragerea de informaţii relevante
din aceste date.

Un format adecvat este unul recunoscut de sisteme soft existente, cat
mai ieftin accesibile (ideal, cu surse deschise), care pot permite
extragerea facilă a informaţiilor respective.

Apoi, pentru anumite tipuri de date există formate larg suportate şi
familiare multor cercetători, specifice comunităţii domeniului (de
exemplu: FITS pentru astronomie, DICOM pentru medicină) care sunt de
preferat unora mai ezoterice, chiar bine documentate.

Există situaţii în care formatul datelor este criptic, nedocumentat,
chiar secret şi datele sunt accesibile numai cu anumite sisteme
software proprietare, sau chiar numai cu anumite aparate
specializate--şi totuşi, eventual cu costuri, sunt accesibile, fără a
fi convertibile în formate mai accesibile. Totuşi, se poate ca fişiere
de acest fel produse cu anumite aparate, unice în felul lor,
incovertibile, să fie singura formă în care sunt disponibile anumite
seturi de date şi atunci nu se pot publica decât aşa.

Pe lângă datele în sine, la seturile de date ştiinţifice sunt
esenţiale metadatele, care precizeaza informaţii despre date cum ar
fi: ce s-a măsurat, în ce condiţii, în ce unităţi de măsură sunt
numerele înregistrate, cine a măsurat etc.

Date lipsite de metadate, chiar în formate universal accesibile şi documentate ca atare
(cum ar fi CSV, XML) pot fi cu totul inutile, în fapt inaccesibile.

Reglementarea ar trebui să prevadă necesitatea căutării cu un efort
rezonabil a unei accesibilităţi cât mai largi cu putinţă, în raport cu
obiceiurile comunităţii ştiinţifice respective, fără să constrângă la
un anumit format sau clasă de formate.

L. SUB CE LICENŢĂ TREBUIE PUBLICATE DATELE.

Datele simple nu dau naştere la drepturi patrimoniale, în sensul legii 8/1996.

Termenul de `date' în directivă se referă însă la orice conţinuturi digitale,
care includ şi opere de diverse feluri (texte, fotografii, filme, înregistrări
sonore, programe de calculator, baze de date complexe etc). 

Tipurile de drepturi patrimoniale aferente pot fi diferite de la o categorie
la alta, la fel ca şi tipurile de licenţe, chiar tipurile diverse de licenţe
`deschise'.

Accesibilitatea pentru scopuri ştiinţifice nu impune întotdeauna folosirea
unor licenţe complet deschise, cum ar fi `creative commons', deşi acestea
este preferabilă. Sunt însă tolerabile în multe cazuri anumite restricţii,
fără ca scopurile publicării să fie afectate.

De exemplu, poate fi permisă utilizarea operelor în scopuri experimentale
şi educaţionale, dar nu în scopuri comerciale. Întregul conţinut
al operei este dezvăluit oricui, oricine poate să-l citească, dar nu poate
face orice cu opera.

N. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ DATELE NU SUNT PUBLICATE/FACUTE ACCESIBILE?

Directiva cere implementarea unor `politici naţionale' şi `măsuri
relevante' care să ASIGURE accesul la date. Aceasta însemnă că, prin
mijloace contractuale, dar posibil şi prin prevederi contravenţionale,
sau în cazuri cu consecinţe grave--poate nu în prima versiune a legislaţiei ci
după ce se dobândeşte o anumită experienţă--chiar penale, asigurarea
accesibilităţii datelor din cercetare ar putea fi impusă.

Facem aici observaţia că accesibilitate nu înseamnă neapărat, întotdeauna,
acces universal, online, fără costuri şi fără restricţii. 

Orice măsură corectivă, chiar şi în cadrul unui contract, necesită luarea
în calcul a marii varietăţi de situaţii în care se pot găsi datele (conţinuturile digitale)
din cercetare, creatorii acestora, deţinătorii de drepturi şi alte persoane implicate,
de legislaţia care acţionează simultan--de exemplu cea privind viaţa privată--de diverse
prevederi contractuale privitoare de pildă la confidenţialitate, de costurile
uneori mari (dar deseori neglijabile) de acces, de cerinţele altor autorităţi
şi părţi din diverse contracte (de exemplu, cerinţele editurilor).

Cine va evalua aceste situaţii, cine va decide acţionarea eventualelor
prevederi contractuale sau chiar a unor sancţiuni şi prin ce proceduri?

O altă problemă, dacă vorbim de `politici naţionale' priveşte
monitorizarea fenomenului de asigurare a accesibilităţii datelor la
nivel naţional şi clarificarea faptului că s-a produs într-adevăr,
într-o măsură rezonabilă, sau nu, asigurarea solicitată prin
directivă.

Legislaţie internă existentă

CITAT: 

 (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza 
derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înţelege: 
a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; 
b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea; 

 c) tehngii, i, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea;

 d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv; 

 e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, 
specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, 
regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute. 

 (2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din 
rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate 
în categoriile prevăzute la alin. (1). 
(3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut oricare dintre rezultatele 
cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit. 
(4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri 
publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele 
rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz. 

CITAT: 

 (1) Rezultatele cercetărilor obţinute pe baza derulării unui contract de cercetare-dezvoltare sau inovare 
finanţat parţial sau total din fonduri publice aparţin contractorilor care execută în mod direct activităţile 
prevăzute în contractul de finanţare şi/sau angajaţilor acestora, conform contractelor de finanţare şi 
legislaţiei în vigoare referitoare la titlurile de proprietate industrialăşi drepturile de autor. În cazul execuţiei 
de către mai mulţi contractori, repartizarea între contractori a drepturilor asupra rezultatelor se face conform 
acordului prealabil al contractorilor, stabilit în scris. 
(2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la alin. (1) sunt administrate de proprietarii acestora, cu toate 
drepturile care decurg din calitatea de proprietar. 
(3) Documentaţiile, colecţiile şi bazele de date de interes naţional, precum şi unităţile sau instituţiile în a 
căror custodie acestea sunt păstrate sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru 
cercetare-dezvoltare. La nivelul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se înfiinţeazăşi se păstrează 
registrul documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional. 
(4) În cazul desfiinţării persoanei juridice care păstrează în custodie o documentaţie, colecţie sau bază de 
date de interes naţional, acestea sunt preluate în custodie de către o altă instituţie publică desemnată de 
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, rămânând în continuare sub controlul autorităţii de stat pentru 
cercetare-dezvoltare. 
 (5) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate stabili, prin ordin, o metodologie de identificare, 
evaluare şi luare în evidenţă a documentaţiilor, colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional, care să 
includăşi procedurile de asigurare a unor seturi de copii ale acestora, în cazurile în care acest lucru este 
posibil. 

CITAT: 

 (1) Rezultatele cercetării-dezvoltării se înregistrează în contabilitate conform reglementărilor contabile 
aplicabile. Activele fixe corporale şi necorporale, rezultate ale cercetării-dezvoltării, pot fi transferate către 
alte entităţi în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare. 
(2) Achiziţiile efectuate în vederea executării contractului se înregistrează în contabilitate potrivit 
legislaţiei în vigoare. 

CITAT: 

 Toate rezultatele cercetării se înscriu într-un registru special de evidenţă, constituit pe baza prezentei 
ordonanţe, de către fiecare dintre persoanele juridice executante. Autoritatea de stat pentru 
cercetare-dezvoltare va stabili modelul de registru special şi metodologia de înregistrare corespunzătoare, în 
termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe. 

 

CITAT: 

 (1) *** Abrogat 
(2) *** Abrogat 
(3) Rezultatele cercetării pot fi casate conform reglementărilor legale în vigoare, cu excepţia celor 
prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b). 

CITAT: 

 Prevederile art. 74 - 79 se aplică în mod corespunzător şi în cazul rezultatelor cercetării obţinute pe baza 
derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 şi finanţate din fonduri publice. 

 

Legislaţie şi recomandări europene

CITAT: 
Libertatea cercetării științifice: ca parte a unei culturi a cercetării inerente SEC și o condiție necesară pentru ca 
cercetătorii să își definească întrebările, teoriile și metodele de cercetare într-un mod liber, deschis și sigur și să 
producă, să partajeze și să disemineze cunoștințe, date și alte rezultate;

actualizat la 2023-12-07 18:14:07