Pagina Ad Astra pentru dezbaterea
reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat
opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este
specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ... |
[Dezbatere reforma legislativa]
OBSERVATIE care priveşte:
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)
CITAT: (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înţelege: a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea; c) tehngii, i, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea; d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv; e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute. (2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute la alin. (1). (3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut oricare dintre rezultatele cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit. (4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz.mf15 (3 comentarii) Frascati Manual 2015 Guidelines for Collecting and Reporting Data on Research and Experimental Development
CITAT: Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt: a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator; b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice; c) compoziţiile muzicale cu sau fără text; d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele; e) operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale; f) operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei; g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice; h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură; i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.p-aa-rezultate (6 comentarii) Clarificarea regimului rezultatelor de cercetare, integrarea ştiinţei deschise.
CITAT: Comentariile de mai jos sunt extrase din comunicatul Ad Astra din 25/02/2022:
Per ansamblu, considerăm că acest articol defineşte în mod defectuos rezultatele de cercetare, cel mai grav fiind faptul că ignoră principalul tip de rezultat--articolul ştiinţific primar; restrânge inutil definiţia asupra cercetării-dezvoltării prin contracte de finanţare din fonduri publice; nu clasifică adecvat aceste rezultate şi nu face diferenţa esenţială, de exemplu, între cunoştinţe (cum ar fi un procedeu) şi reprezentarea materială a acestora (de exemplu, o documentaţie a procedeului) şi între opere şi drepturile aferente. Articolul mai conţine o definiţie a ``persoanei juridice executante'' al cărei loc s-ar găsi mai degrabă la secţiunea de definiţii, alături de definiţiile altor categorii de persoane, într-o sistematizare coerentă. Necesitatea şi importanţa recunoaşterii articolelor ştiinţifice primare. O deficienţă gravă a art. 74 este faptul că nu include articolul stiintific publicat, evaluat inter pares, ca rezultat al cercetarii. Virtual, toate analizele statistice ale cercetării, pe plan mondial, numără articolele evaluate inter pares (engl. peer-reviewed) de un fel sau de altul, ca principale rezultate. Normativele introduse de CNATDCU pentru evaluarea carierei cercetătorilor se axează pe aceste articole şi toate finanţările pentru cercetare, în România şi în orice alte ţări, solicită în principal, ca rezultate astfel de articole. Cu toate acestea, în lege, nu apar explicit. Articolele evaluate inter pares şi brevetele de invenţie sunt principalele mijloace prin care se diseminează rezultatele de cercetare şi sunt singurele mijloace pentru care există o evaluare şi o atestare independentă a celor 5 cerinţe ce trebuiesc îndeplinite simultan pentru ca o activitate (şi rezultatul acesteia) să fie considerată o activitate de cercetare--dezvoltare: noutate, creativitate, transferabilitate, planificare, impredictibilitate a rezultatului, precum şi substanţialitatea şi corectitudinea acestuia. Asupra oricăror altor rezultate, dintre cele enumerate la art. 74(1), există o îndoială privind aceste caracteristici---de unde nu rezultă că nu poate fi importantă recunoaşterea şi gestiunea lor. În concluzie, considerăm că articolele ştiinţifice primare, publicate după o recenzie inter pares (peer review) şi brevetele ar trebui identificate distinct ca reprezentând principalele rezultate de cercetare, alte obiecte fizice sau informaţionale fiind clasificate separat. Menţionăm că, deşi obiecte din categoriile menţionate la art. 74(1) pot fi rezultate de cercetare, sau pot fi generate cu necesitate în cursul activităţii de cercetare, există numeroase obiecte din aceste categorii care nu sunt de fapt rezultate de cercetare, nefiind noi şi nefiind rezultatul unei activităţi creative. Legea ar trebui să facă distincţia între cele care sunt generate în activităţile de cercetare şi cele care nu, cele care sunt rezultate propriuzise, noi, creative, transferabile etc, şi cele care nu, cele care nasc drepturi morale sau patrimoniale şi cele care nu (vezi mai jos). Fiecare categorie are, cu necesitate, un regim juridic specific şi de asemenea un regim contabil, de identificare, arhivare şi de confidenţialitate specific. Aceste specificităţi ar trebui reflectate diferenţiat în lege. Regimul propunerilor de cercetare. Propunerile de cercetare înglobează, de obicei, rezultatele unor activităţi anterioare de cercetare-dezvoltare, sunt produsul unei activităţi creative importante şi sunt opere protejate explicit prin legea 8/1996 (art. 7 punctul b, sub titlul de `proiecte ştiinţifice'). Propunerile de cercetare sunt documente confidenţiale, cu distribuţie strict limitată, care trebuie însă dezvăluite organizaţiilor de cercetare, finanţatorilor, evaluatorilor, etc. Regimul juridic al acestor propuneri şi obligaţiile diverşilor actori care intră în contact cu acestea ar putea fi stabilite prin lege şi în hotărârile de guvern care operaţionalizează competiţiile de finanţare, precum şi în legea privind deontologia cercetării. Aria de cuprindere a legii. În formularea actuală, art. 74 se referă la ``rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice'', ale căror tipuri le enumeră. Indiferent de unde ar fi finanţate însă, rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare sunt de aceleaşi tipuri iar legea ar trebui sa normeze asupra tuturor activităţilor, deci aici nu ar mai trebui făcută calificarea ``în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice''. O secţiune a legii ar trebui să precizeze regimul general al rezultatelor, indiferent de sursa lor de finanţare; eventual o alta ar putea să stipuleze caracteristici specifice celor obţinute din fonduri publice. Formularea `derulării unui contract finanţat din fonduri publice', menţiunea ``persoanei juridice executante'' şi a `contractorului' introduc încă nişte diviziuni arbitrare şi nişte ambiguităţi. Se încadrează aici activităţile de cercetare ale cadrelor din universităţile publice? Dar ale doctoranzilor? Dar activităţile cu finanţare privată ale personalului din instituţiile publice (care sunt platite şi din fonduri provenind de la buget)? O revizuire spre clarificare şi sistematizare a acestor categorii ar permite încadrarea mai bună a diverselor situaţii care apar în practică.
actualizat la 2023-12-07 18:14:07