Pagina Ad Astra pentru dezbaterea reformei legislative. Materialele postate aici nu reprezintă neapărat opinia asociaţiei Ad Astra sau a membrilor acesteia, afară de cazul că este specificat altminteri. Aşteptăm contribuţii la adresa: dezbatere@legislatie.ad-astra.ro. Mai multe detalii ...

AA-LC74

[Dezbatere reforma legislativa]

OBSERVATIE care priveşte:
ro-og-57-2002-2022-art-74 (4 comentarii)

CITAT: 

 (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza 
derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în continuare rezultatele cercetării, se înţelege: 
a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea; 
b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi altele asemenea; 

 c) tehngii, i, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea;

 d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv; 

 e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, 
specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, 
regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute. 

 (2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu fac parte din 
rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul dintre rezultatele cercetării încadrate 
în categoriile prevăzute la alin. (1). 
(3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut oricare dintre rezultatele 
cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit. 
(4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri 
publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente conform legii, iau în considerare numai acele 
rezultate ale cercetării care sunt relevante pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz. 

CITAT: 
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul 
literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de 
exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt: 
a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice 
alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator; 
b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile 
universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice; 
c) compoziţiile muzicale cu sau fără text; 
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele; 
e) operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale; 
f) operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog 
fotografiei; 
g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, 
litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, 
desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări 
practice; 
h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează 
proiectele de arhitectură; 
i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în 
general. 

CITAT: Comentariile de mai jos sunt extrase din comunicatul Ad Astra din 25/02/2022:

  Per ansamblu, considerăm că acest articol defineşte în mod defectuos
rezultatele de cercetare, cel mai grav fiind faptul că ignoră
principalul tip de rezultat--articolul ştiinţific primar; restrânge
inutil definiţia asupra cercetării-dezvoltării prin contracte de
finanţare din fonduri publice; nu clasifică adecvat aceste rezultate
şi nu face diferenţa esenţială, de exemplu, între cunoştinţe (cum ar
fi un procedeu) şi reprezentarea materială a acestora (de exemplu, o
documentaţie a procedeului) şi între opere şi drepturile aferente.

Articolul mai conţine o definiţie a ``persoanei juridice executante''
al cărei loc s-ar găsi mai degrabă la secţiunea de definiţii, alături
de definiţiile altor categorii de persoane, într-o sistematizare coerentă. 

Necesitatea şi importanţa recunoaşterii articolelor ştiinţifice primare.

O deficienţă gravă a art. 74 este faptul că nu include articolul
stiintific publicat, evaluat inter pares, ca rezultat al
cercetarii. Virtual, toate analizele statistice ale cercetării, pe
plan mondial, numără articolele evaluate inter pares (engl.
  peer-reviewed) de un fel sau de altul, ca principale
rezultate. Normativele introduse de CNATDCU pentru evaluarea carierei
cercetătorilor se axează pe aceste articole şi toate finanţările
pentru cercetare, în România şi în orice alte ţări, solicită în
principal, ca rezultate astfel de articole. Cu toate acestea, în lege,
nu apar explicit.

Articolele evaluate inter pares şi brevetele de invenţie sunt
principalele mijloace prin care se diseminează rezultatele de
cercetare şi sunt singurele mijloace pentru care există o
  evaluare şi o atestare independentă a celor 5 cerinţe ce trebuiesc
îndeplinite simultan pentru ca o activitate (şi rezultatul acesteia)
să fie considerată o activitate de cercetare--dezvoltare: noutate,
creativitate, transferabilitate, planificare, impredictibilitate a
rezultatului, precum şi substanţialitatea şi corectitudinea acestuia.

Asupra oricăror altor rezultate, dintre cele enumerate la art. 74(1),
există o îndoială privind aceste caracteristici---de unde nu rezultă
că nu poate fi importantă recunoaşterea şi gestiunea lor.

În concluzie, considerăm că articolele ştiinţifice primare, publicate
după o recenzie inter pares (peer review) şi brevetele ar trebui
identificate distinct ca reprezentând principalele rezultate de cercetare,
alte obiecte fizice sau informaţionale fiind clasificate separat.

Menţionăm că, deşi obiecte din categoriile menţionate la art. 74(1)
pot fi rezultate de cercetare, sau pot fi generate cu necesitate în cursul
activităţii de cercetare, există numeroase obiecte din aceste categorii
care nu sunt de fapt rezultate de cercetare, nefiind noi şi nefiind
rezultatul unei activităţi creative.

Legea ar trebui să facă distincţia între cele care sunt generate în
activităţile de cercetare şi cele care nu, cele care sunt rezultate
propriuzise, noi, creative, transferabile etc, şi cele care nu, cele
care nasc drepturi morale sau patrimoniale şi cele care nu (vezi mai
jos). Fiecare categorie are, cu necesitate, un regim juridic specific
şi de asemenea un regim contabil, de identificare, arhivare şi de
confidenţialitate specific. Aceste specificităţi ar trebui reflectate
diferenţiat în lege.

Regimul propunerilor de cercetare.

Propunerile de cercetare înglobează, de obicei, rezultatele unor
activităţi anterioare de cercetare-dezvoltare, sunt produsul unei
activităţi creative importante şi sunt opere protejate explicit prin
legea 8/1996 (art. 7 punctul b, sub titlul de `proiecte ştiinţifice').


Propunerile de cercetare sunt documente confidenţiale, cu distribuţie
strict limitată, care trebuie însă dezvăluite organizaţiilor de cercetare,
finanţatorilor, evaluatorilor, etc.

Regimul juridic al acestor propuneri şi obligaţiile diverşilor actori
care intră în contact cu acestea ar putea fi stabilite prin lege
şi în hotărârile de guvern care operaţionalizează competiţiile de finanţare,
precum şi în legea privind deontologia cercetării.

Aria de cuprindere a legii.

În formularea actuală, art. 74 se referă la ``rezultatele
activităţilor de cercetare-dezvoltare obţinute în baza derulării unui
contract finanţat din fonduri publice'', ale căror tipuri le
enumeră. Indiferent de unde ar fi finanţate însă, rezultatele
activităţilor de cercetare-dezvoltare sunt de aceleaşi tipuri iar
legea ar trebui sa normeze asupra tuturor activităţilor, deci aici nu
ar mai trebui făcută calificarea ``în baza derulării unui contract
finanţat din fonduri publice''.

O secţiune a legii ar trebui să precizeze regimul general al
rezultatelor, indiferent de sursa lor de finanţare; eventual o alta ar
putea să stipuleze caracteristici specifice celor obţinute din fonduri
publice.

Formularea `derulării unui contract finanţat din fonduri publice',
menţiunea ``persoanei juridice executante'' şi a `contractorului' introduc
încă nişte diviziuni arbitrare şi nişte ambiguităţi. Se încadrează aici
activităţile de cercetare ale cadrelor din universităţile publice? Dar ale doctoranzilor?
Dar activităţile cu finanţare privată ale personalului din instituţiile publice
(care sunt platite şi din fonduri provenind de la buget)?

O revizuire spre clarificare şi sistematizare a acestor categorii ar
permite încadrarea mai bună a diverselor situaţii care apar în practică.

actualizat la 2023-12-07 18:14:07